Anul care a avut în România doar 352 de zile. De ce serbează ortodocșii Crăciunul în zile diferite

1919 a fost anul care a avut doar 352 de zile, cu 13 mai puține decât în mod normal. Atunci, Guvernul Brătianu a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian.

Până în secolul XX, lumea religioasă din România a ținut cont de calendarul iulian, introdus, în anul 46 înainte de Hristos, de Iulius Cezar. Calendarul respectiv, făcut în colaborare cu astrologi, a fost realizat astfel încât să aproximeze anul tropical. Anul avea 365 de zile, împărţit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani.

Ce a determinat Biserica Catolică să renunțe la calendarul iulian

În februarie 1582, Papa Grigore al XIII-lea a decretat trecerea lumii catolice de la calendarul iulian la cel care îi va purta numele - gregorian.

Decizia Papei s-a bazat pe propunerile medicului și astronomului calabrez Luigi Lilio, prezent la comisia prezidată de profesorul astronom iezuit Christophorus Clavius, de la Colegiul Roman, împreună cu matematicianul și astronomul sicilian Giuseppe Scala și matematicianul și astronomul perugian Ignazio Danti.

Pentru că în calendarul iulian anul mediu era mai lung decât cel astronomic, echinocțiul de primăvară retrograda în anul calendaristic. S-a considerat că, la 128 de ani, calendarul rămânea în urmă cu o zi.

Astfel, apăruse o diferență de zece zile între calendarul solar și cel al fazelor lunii în ceea ce privește data Paștelui, stabilită la Primul conciliu de la Niceea, în anul 325.

Modalitatea de calcul a zilei Paștelui avea ca punct de reper echinocțiul de primăvară, când ziua este egală cu noaptea. În secolul al XVI-lea, astronomii au refăcut însă calculele și au constatat că sistemul de măsurare a timpului nu corespunde cu realitatea. Astfel, echinocțiul de primăvară nu mai cădea pe 21 martie, așa cum fusese în vremea romanilor, ci zece zile mai târziu.

Conform calendarului gregorian, anul urma să fie mai lung cu zece zile în secolul al XVI-lea, cu 11 în cel de-al XVII-lea și așa mai departe, adăugându-se câte o zi în fiecare an.

În urma adoptării noului calendar, cele zece zile din calendarul solar au fost șterse. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie, care a devenit 15 octombrie 1582.

Schimbarea a fost adoptată treptat de țările catolice, în luni sau chiar ani.

Printre țările care au adoptat decretul Papei s-au aflat Principatele Italiene, Polonia, Spania și Portugalia. Imperiul Britanic a adoptat calendarul gregorian în 1752, iar unele țări nordice, în 1776.

România, printre ultimele țări care au adoptat calendarul gregorian

Țările ortodoxe, printre care și România, au refuzat mult timp schimbarea din motive dogmatice.

În decursul istoriei, primul care a încercat să facă trecerea la noul calendar a fost domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Sincronizarea cu Occidentul a devenit o necesitate în timpul Primului Război Mondial, mai ales după după Unirea din 1918. Transilvania şi Bucovina foloseau deja calendarul gregorian, în vreme ce Basarabia şi Vechiul Regat măsurau în continuare timpul după cel iulian.

În timpul Primului Război Mondial, datele de la București și cele înregistrate în capitalele aliate, precum Paris sau Londra, difereau tocmai din acest motiv. Spre exemplu, ziua în care armata română a trecut Carpații spre Transilvania apare ca fiind 15 august 1916 la București, dar 28 august la Paris.

Exista deja o diferență de 13 zile între cele două calendare și, de aceea, una dintre prioritățile guvernului după finalizarea războiului a fost alinierea la lumea occidentală, prin trecerea la calendarul gregorian.

Decizia a fost luată de guvernul Ion I. C. Brătianu, astfel că ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie pe stil nou. Astfel, anul 1919 a fost mai scurt cu 13 zile. În Transilvania calendarul gregorian fusese introdus în anul 1590, iar în Bucovina, în 1773.

Schimbarea a fost necesară și din punct de vedere economic. Comercianţii şi industriaşii români care făceau schimburi cu cei din străinătate trebuiau să respecte patru scadenţe pe lună, faţă de două, cât se obișnuia (la 1 şi 15 ale lunii, atât după calendarul românesc, cât şi după cel occidental). O altă problemă o reprezentau statisticile. Cele românești erau greu de folosit, iar unele ministere sau instituții - printre care poșta, băncile, telegraful, căile ferate - au fost nevoite să adopte anticipat calendarul gregorian.

Biserica Ortodoxă s-a conformat cinci ani mai târziu

O parte din conducerea Bisericii Ortodoxe a considerat această modificarea ca fiind o încălcare a tradițiilor și o decizie politică, aplicând-o mai târziu sau chiar deloc.

Biserica Ortodoxă din România a adoptat calendarul gregorian în 1 octombie 1924, în urma unui congres interortodox, care a avut loc la Constantinopol. Biserica rusă, cea sârbă, Patriarhia Ierusalimului şi călugării de la Muntele Athos nu au fost de acord cu acest calendar şi au rămas pe stilul vechi. De aceea, ortodocșii pe stil vechi serbează Crăciunul pe 7 ianuarie.

Diferența va dura până în anul 2100, când cele două calendare se vor recalcula.

Lovitură pentru Clotilde Armand. Primărița Sectorului 1, trimisă în judecată în ziua în care și-a depus candidatura pentru un nou mandat

Procurorii au anunțat joi, 25 aprilie, trimiterea în judecată a primăriței Sectorului 1, Clotilde Armand, pe care o acuză de ”folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. Ea...

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...