Profesioniștii din publicitate se implică în lupta pro vaccinare. Creatorul bannerului de pe Magheru: „Arătați pe orice căi, fără perdea, suferința reală"

Publicitarul Şerban Alexandrescu, unul dintre cei mai apreciaţi profesionişti este cel care a scris textul dur al celei mai noi campanii pro-vaccinare.

Un mesaj scurt, scris însă cu litere uriașe, a apărut de câteva zile pe un banner care îmbracă întreaga clădire Scala, de pe Bulevardul Magheru din Capitală. "Se sufocă. Ne imploră. Regretă" sunt cuvintele care pot fi lesne văzute de toți cei care trec prin zonă. Acestea sunt tipărite peste fotografii care ilustrează imagini din sălile de terapie intensivă, cu medici care îngrijesc pacienți COVID.

Şerban Alexandrescu a acordat un interviu pentru Pagina de Media.

Acesta a vorbit despre ce anume l-a făcut să se implice în campania de convingere a populației să se vaccineze, și a vorbit și despre mesajul cu care autoritățile au încercat până acum să convingă populația să se imunizeze.

"Cele mai sângeroase bătălii din Primul Război Mondial nu au făcut atâtea victime cât a făcut covid-ul pe timp de pace. Doar pierderile totale din al Doilea Război Mondial, de pe 2 fronturi, după 5 ani de război, încă depășesc pierderile de vieți cauzate de Covid.

Plus că am văzut până acum care a fost aderența și eficacitatea mesajelor „nu prea dure”.

Ca și cu boala, când pacientul nu răspunde la ceaiuri și aspirine de comunicare și se simte din ce în ce mai rău, mă tem că trebuie să-l trecem pe favipiravir comunicațional", a declarat Șerban Alexandrescu.

Mă îndoiesc că mai există „prea dur”

"Mă îndoiesc că mai există „prea dur”, în condițiile în care suntem într-un carnagiu cum România n-a mai cunoscut în timp de pace și nu prea a cunoscut nici măcar pe timp de război", a răspuns acesta când a fost întrebat dacă mesajul transmis nu este unul prea dur.

"Deja există tone de cărți care îți demonstrează fără putință de tăgadă că până și cei mai raționali oameni aleg tot emoțional, când e să aleagă. Doar că „emoțiile” nu sunt chiar din acelea, ușor de catalogat și „la prima mână”.

Evident, „lite anti-vaxxeri” – singurii pe care ai o șansă să îi răzgândesti – sunt de multe feluri, deci ar trebui să ai în tolbă mai multe feluri de mesaje specifice.

Dar, fundamental, toți facem ceea ce facem că să nu suferim. Noi ne vaccinăm că să nu suferim, ei nu se vaccineaza tot ca să nu sufere. Doar că suferința de care le e lor frică este una ipotetică, iar cea cauzată de Covid este una foarte reală, deseori mortală și disponibilă în cantități industriale. Dar invizibilă.

Pentru că toți oamenii care suferă grav din cauza Covid, suferă dincolo de niște ziduri. Sunt închiși în spitale, rudele nu au acces, nu pot fi vizitați. Suferința lor nu e una palpabilă. Și ce nu e vizibil, nu e credibil. Sau e ușor de negat. Sau ușor de minimizat. Ajungem astfel ca oamenii să ridice din umeri când citesc „455 morți”, deși, dacă ar fi să vadă doar 4,5 morți mulți dintre noi ar albi peste noapte.

Cheia este că suferința asta îngrozitoare să nu mai rămână invizibilă, ci să devină foarte vizibilă. Asta ar trebui, în opinia mea, să se întâmple în acest stadiu social al pandemiei în România.

Despre lupta cu campania anti-vaccinare

Acesta a vorbit despre cum poate o campanie să se lupte cu valurile antivax de pe net şi reţelele sociale.

„Ceva „popular” – venind de la oameni obișnuiți - nu poate fi înfrânt decât ceva tot „popular”, venind tot de la oameni obișnuiți. De aceea nu trebuie să mai „semnam”, să pune logo-uri, să respectam „identități”, și așa mai departe.

Antivaxxerii au tot rotit, cu niste variații, doar câteva mesaje – care însă au avut priza buna; nici noi nu trebuie să avem sute de mesaje, dar ar trebui să aibă și ele o priza buna.

Totuși, nu trebuie să ne miram că ne-au bătut până acum. Ei au lansat „cluster bombs”, noi am replicat cu flinte publicitare din 1877. Era destul de previzibil.

Ceea ce ar trebui însă să se schimbe radical, este toleranta extrema arătată de către Statul roman pentru dezinformarea executata chiar prin televiziunile care au luat banii statului la începutul pandemiei.

Ce e însă important e că asta e o campanie pe care o poate face oricine. Oricine care cunoaște pe cineva care a suferit sau suferă, și care are un telefon mobil cu camera. „Documentează povestea omului ăsta”; atât trebuie făcut”, a declarat publicitarul.

Această suferință, practic ascunsă în clipă de față, va trebui să iasă la suprafață

Prin orice mijloace, această suferință, practic ascunsă în clipă de față, va trebui să iasă la suprafață. Dacă era ciumă și eram în Evul Mediu, oamenii ăștia ar fi căzut pe stradă și ar fi murit în văzul tuturor.

Și dacă ar fi existat vreun leac, oamenii l-ar fi luat fără niciun fel de comentariu. De 2 milioane de ani încoace, oamenii cred foarte greu ceea ce nu văd.

Evident, în paralel cu „arătat realitatea nefardată a suferinței” este absolut necesară și minunată concretețe a restricțiilor pentru cei nevaccinati, care îți dau un imbold în plus, foarte util în context.

E că atunci când vrei să strângi un șurub cu piulita – e mult mai ușor dacă ții și „contră” pe partea cealaltă. Nicio campanie de vaccinare nu va avea mari efecte câtă vreme aplicarea măsurilor în teren va fi o glumă proastă", a explicat Şerban Alexandrescu.

Nou centru respiro pentru copiii cu dizabilităţi deschis în Capitală. Serviciile medicale pe care le oferă

Un nou centru respiro pentru copiii cu dizabilităţi din Capitală şi familiile lor a fost inaugurat, joi, 18 aprilie, pe Calea Şerban Vodă, de către Direcţia Generală de Asistenţă...

Trasee modificate pe 10 linii de troleibuz și autobuz în weekend, în București. Ce eveniment este anunțat

Societatea de Transport Bucureşti (STB) a anunțat joi, 18 aprilie, că mai multe troleibuze și autobuze vor circula pe trasee modificate în weekend. Este vorba despre troleibuzele liniei 97...