Cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al țării, invizibil în dezbaterea despre pandemie. Academia Română "stă la cutie" de doi ani

Academia Română se descrie ca fiind cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

În contextul nevoii de informații credibile privind pandemia de COVID 19, am căutat să vedem cum și în ce măsură s-au implicat în această dezbatere cei care, se presupune, sunt cei mai importanți specialiști ai României.

Concluzia: un simplu act de prezență, ca să simuleze.

În prezent Academia Română îndeplineşte trei roluri majore:

• este for de consacrare
• este un pilon important al cercetării din România
• este un participant activ în viaţa societăţii.

Plecând de la aceste valori și mai ales gândindu-ne la participarea activă în viața noastră, ne-am întrebat ce face Academia Română pentru noi în acestă perioadă grea de pandemie.

Pentru că totuși, Academia Română cuprinde peste 50 de institute și centre de cercetare în mai multe orașe, din domenii foarte variate. Iar bugetul alocat de stat Academiei a fost în acest an de de 571.408.000 lei credite bugetare şi credite de angajament de 575.086.000 lei, buget suplimentat în luna august cu 22,6 milioane lei.

Însă, academicienii se vaită că lucreaza în spații improprii de care nu bani să le renoveze și că bugetul alocat abia ajunge pentru plata salariilor.

Cu toate acestea, din puținul ei, Academia Română a alocat câte ceva și pentru pandemia de Coronavirus. Astfel au rezultat mai multe studii aproape inutile sau total invizibile pentru români.

Sondajul de opinie

De exemplu, ultima și singura lucrare din acest an de pe site-ul Academiei se numește ”Vaccinarea, o problem națională” și este un sondaj de opinie ” privind felul în care populaţia României vede pandemia COVID-19 (percepţii, evaluări, atitudini), consecinţele acesteia asupra vieţii oamenilor şi funcţionării societăţii, precum şi vaccinarea ca soluţie la criza sanitară pe care o parcurgem.” și realizat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române şi Elicom SRL. Citind sondajul ai impresia că a fost realizat în altă țară. Iată doar două concluzii:

- Românii estimează că puţin peste jumătate dintre adulţi se vor vaccina împotriva COVID19

- Cea mai mare parte a populaţiei României este favorabilă vaccinării.

Institutul de Cercetare a Calității Vieții a fost înființat în ianuarie 1990, ca membru al Institutului Naţional de Cercetări Economice "Costin C. Kirițescu".

Institutul Naţional de Cercetări Economice ”Costin C. Kiriţescu” (INCE) este organizaţie ştiinţifică de drept public, de interes naţional, cu vocaţie de cercetare fundamentală, finanţată din bugetul public, care dezvoltă şi cercetări aplicative finanţate din surse publice sau private interne şi externe și face parte din structurile de cercetare fundamentală ale Academiei Române.

Elicom SRL este o firma privată infințată în 1991 când a început cu servicii de paging, ca apoi să dezvolte activități de call center acoperind atat activitatile de relații cu clienții (INFO Line, Customer Care) cât și activitățile de telemarketing sau telesales.

În prezent, Elicom are trei acționari: Liana Monica Dogaru (cel mai vechi acționar), Alexandru Sergiu Popa și Tiberiu Marian Grigorescu. Însă, cu doar câțiva ani în urmă, alături de Monica Dogaru îl puteam găsi ca acționar și pe Nicolae Badea (de la Dinamo) sau un offshore panamez implicat în afaceri cu Fathi Taher.

Și Institutul de Cercetare a Calității Vieții nu se oprește aici, persistă în optimism și preia sondajul într-o lucrare ceva mai amplă intitulată ”Pandemia COVID-19 şi vaccinarea: reprezentări sociale” și la care se adaugă printre autori și acad. Cătălin Zamfir, directorul Institutului.

Fake news de pandemie

Dar cel mai răsunător studiu pentru combaterea COVID-19 a fost realizat la începutul acestui an de către Institutul de Virusologie ”Ștefan S. Nicolau” (tot din curtea Academiei Române) împreună cu Universitatea București: ”Studiului privind riscurile și căile de transmitere și contaminare cu virusul SARS-CoV 2 prin intermediul unor produse de panificație preambalate și formularea unor propuneri de soluții, măsuri și tehnologii noi și emergente pentru prevenirea transmiterii virusului în comunități.” Pagina de Media a semnalat că studiul a dus la lansarea unei campanii publicitare pe TV în care s-a susținut că „Zilnic apar aproximativ 500 de cazuri noi de COVID-19 din cauza consumului de pâine neambalată”. Departamentul pentru Situații de Urgență și alte instituții publice au reclamat publicitatea mincinoasă la CNA, iar spoturile au fost oprite. 

Nu că ar fi avut noc de politicieni, dar, de la începutul pandemiei și până în prezent, Institutul de Virusologie nu a avut nicio intervenție publică legată de noul coronavirus, așa cum se întâmplă în țările normale.

Doritorii de lectură descpre COVID -19 pot citi câteva material, mai mult sau mai puțin utile, publicate anul trecut pe site-ul Academiei.

Fake cu Zelenski arestat, distribuit pe rețelele de socializare: ”Este transferat acum la închisoarea Delfinul Negru”

O știre falsă cu Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, care ar fi fost arestat se răspândește în mediul online. Pozele îl prezintă pe Zelenski în timp ce ar fi înregistrat la...

Noua țintă a conspiraționiștilor: ”Mașinile electrice, bombe amorsate”. De ce fake news-ul periclitează progresul

Dezinformarea în creștere din Europa Centrală și de Est amenință să deraieze progresul unui mod de transport mai sustenabil. Noua țintă a ”fake news” devin vehiculele electrice,...