A devenit religia in Europa noua Cortina de Fier? Greseala Occidentului

Cu cat societatile sunt mai educate, cu atat secularizarea lor avanseaza, iar aderenta oamenilor la religii slabeste, se crede, adesea, in Vest. Estul e de alta parere.

Nu pare intamplator defel ca guvernele vest-europene sunt, in genere, de cu totul alte pareri decat cele central si est-europene pe teme contemporane cheie, cum ar fi, de pilda, migratia si refugiatii sau parteneriatele homosexuale.

In fond, si est-europenii de rand se deosebesc substantial in sfera convingerilor si definitiei propriei identitati de vest-europeni, dupa cum reiese dintr-un recent studiu al Institului Pew.

Conform Pew Research Center, toleranta fata de oamenii de alte culturi si religii difera substantial in Est fata de Vest. Astfel, net mai multi occidentali admit casniciile homosexuale si intruziunea musulmanilor in propriile familii decat accepta oamenii din centrul si rasaritul Europei.

Inrudirea cu musulmani sau evrei este acceptata de aproape o treime (29%) din romani si 32 la suta din bulgari, dar de 74 la suta in Spania, de aproape 7 din 10 finlandezi si de peste jumatate dintre adulti in alte state din Vest.

Cei mai putin dispusi sa se incuscreasca, la rigoare, cu credinciosi islamici sunt cehii, balticii si ungurii. Investigatia, realizata in 24 de state ale Uniunii, scoate in evidenta si alte deosebiri in materie de semnificatii atribuite religiei, minoritatilor si problemelor sociale in genere.

Falia creata de religie si cum ne raportam la ea

Pare ca aderenta disjuncta la religie exprima diferente identitare majore. Potrivit studiului in discutie, net mai multi est-europeni decat scandinavi, olandezi, germani si membri ai popoarelor gintei latine din Apus isi considera radacinile crestine de importanta cruciala pentru propria identitate.

Aproape toti romanii, in speta 98 de procente, se identifica drept crestini. Mult mai putini spanioli (in speta 66%) afirma acelasi lucru, desi 92 la suta dintre ei recunosc ca au beneficiat de o educatie crestina.

La fel, substantial mai multi rasariteni decat apuseni si, nu in ultimul rand grecii, dar si majoritatea romanilor isi considera propria cultura superioara altora.

Pe locul intai in materie de egocentrism cultural se situeaza grecii. Succesorii genialei civilizatii elene sunt urmati in statistica publicata de Pew Research Center de bulgari si de romani, apoi de polonezi si cehi.

Or, le-ar fi in principiu mai usor mostenitorilor unei mari culturi internationale, precum cea spaniola, sa-si justifice eventualul sovinism decat, sa zicem, bulgarii.

Exista o corelatie intre religiozitatea unei societati si educatie, iluminism ori gradul ei de modernizare? S-a crezut un timp, in siajul lui Max Weber, ca democratiile nu se simt prea bine decat in zone impregnate de protestantism. S-a mai presupus, aiurea, ca modernitatea ar impinge credintele catre extinctie.

Or, societati occidentale foarte moderne si avansate, precum cea americana, s-au aratat, ca si cea israeliana, perfect compatibile cu o religiozitate puternica sau chiar ascendenta.

In disputa cu privire la religii, a caror importanta pentru viata oamenilor si pentru identitatea lor e, potrivit studiului Institului Pew, mult mai mare in Rasarit decat in Apus, primii au toate sansele sa castige.

Pe masura ce imigratia musulmana, una eminamente religioasa, ia proportii in Vest, sporeste inevitabil si rolul religiei in secularizatele societati occidentale. Aceasta asertiune e valabila indiferent daca religia in chestiune este cea importata mai nou, de la Soare Rasare, fie de revitalizarea reactiva a celei transplantate, din acelasi Orient, cu doua milenii in urma.

Religia le-a devenit multora un ultim refugiu in comunism

Dar nu doar religia, agnosticismul si ateismul ori nationalismele, care tind sa ia amploare odata cu religiozitatea, au tesut noua Cortina, cea interioara, alcatuita din convingeri, credinte si emotii, care, invizibil, dar nu mai putin polarizator, desparte estul Europei de Vest.

Ci si disjuncta memorie a totalitarismelor care au desfigurat in corpore Batranul Continent, dar s-au intiparit cu totul altfel in amintirea europenilor victimizati, in Est, de comunismul de extractie sovietica, decat in cea a occidentalilor distrusi ori cotropiti de nazism.

In timp ce americanii si englezii i-au salvat pe occidentali de cataclismul hitlerist, est-europenii au incaput sub cizma sovietica si i-au asteptat in zadar pe anglo-saxoni. In imperiul minciunii comuniste, o utopie cvasireligioasa, dar seculara, militand sever, agresiv si tenebros, ba pe alocuri criminal pentru un Weltanschauung marxist, in speta ateu, religia le-a devenit multora un ultim refugiu, o oaza de lumina si adevar.

Ceea ce nu inseamna ca intensitatea religiozitatii est-europene e pur si simplu efectul absentei postbelice din zona a americanilor.

Greseala Occidentului

Tine de hybrisul occidental amplificat subit si masiv de prabusirea Imperiului comunist si de slabiciunea economica si tehnologica, instalata in faza de tranzitie postcomunista, in estul si centrul Europei, ca Vestul a omis sa realizeze din timp deosebirile interioare uriase dintre societati.

In loc sa le analizeze si sa actioneze spre a reduce si a elimina divergentele, Vestul a contribuit la amplificarea lor, fara sa inteleaga natura celor manifestate in ultimii ani, indirect, in raportarile tot mai critice ale francezilor si germanilor la unguri si polonezi, de pilda.

Ar fi oare posibil ca, paradoxal, criza identitara provocata in Apus de globalizare, digitalizare, terorism si migratie sa declanseze un proces de reflectie care sa vindece rana redeschisa si sangeranda a rupturii Est-Vest? Greu de spus. In fond, nu doar vest-europenii au omis sa-si faca lectiile in ultimele decenii. Corijente grave, in materie de memorie, de asumare a fascismului si comunismului, precum si restante nu mai putin deplorabile in sfera reformei religioase greveaza si lumea est-europeana.

Petre M.Iancu

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...