"Puii de dragon" dintr-o peșteră din Slovenia. Viețuitoarele trăiesc în jur de 100 de ani

Peștera Postojna, situată la o oră de mers cu mașina sud-vest de Ljubljana, capitala Sloveniei, este atât de vastă, încât are propria sa cale ferată. Și totuși, una dintre principalele atracții ale peșterii sunt „puii de dragon”. Este vorba despre o anumită specie de salamandră.

Peştera Postojna din Slovenia una dintre cel mai vizitate atracții subterane din Europa. Este cunoscută localnicilor cel puţin din secolul XIII. Turiştii au început să ajungă aici în număr mare după vizita împăratului Franz I de Austria, ultimul împărat european al Sfântului Imperiu Roman, din 1818. După el, 35 de milioane de oameni au vizitat peștera, potrivit CNN.

Peștera este atât de mare, încât are o linie ferată dublă cu o lungime de câţiva kilometri, care asigură transportul către cavernele cu stalagmite şi mai multe încăperi, precum Sala Congresului, unde, în 1930, orchestra simfonică din Milano a susținut un concert.

Vizitatorii pot traversa şi un pod construit de prizonierii ruşi în Primul Război Mondial, pot merge în Camera Roşie, admira Marele Munte sau Sala Tuburilor unde se găsesc stalactite albe din calcit pur.

Însă atracția principală a peșterii este întâlnirea cu o creatură inedită, care trăiește doar în sistemul de peșteri Postojna și nicăieri altundeva pe Pământ. Proteul de peșteră (Proteus anguinus) este o salamandră oarbă de circa 25 de centimetri care nu ajunge la maturitate. Localnicii i-au numit „pui de dragoni” pentru că erau scoşi din peşteri în timpul inundaţiilor şi se presupunea că dragonii cei mari, părinții lor, rămâneau înăuntru.  

În prezent, acești batracieni pot fi admirați în acvarii situate în adâncul peşterii. Deşi sunt orbi, proteii au un auz bine dezvoltat şi sunt extrem de sensibili la vibraţii. Nu sunt prietenoşi şi se agaţă de pereţii acvariului pentru siguranţă în prezenţa vizitatorilor umani. Viețuitoarele trăiesc în jur de o sută de ani şi pot supravieţui ani de zile fără mâncare. Îngrijitorii lor îi hrănesc cu viermi. Cercetătorii sloveni au obţinut autorizaţie pentru un laborator care să-i studieze. 

„Biologii le examinează ADN-ul. Genomul lor e ca un roman, de 16 ori mai lung decât cel uman şi ceva mai complicat. Sunt multe spaţii goale. Nu ştim care e scopul lor. Imaginează-ţi un volum de 600 de pagini unde toate literele sunt amestecate, iar noi trebuie să recompunem povestea”, povestește un biolog care studiază animalele. Salamandrele sunt interesante pentru studiu pentru că îşi pot regenera membrele şi mecanismul lor ar putea fi folosit pentru a „creşte” braţe sau picioare umane din celule proprii.

Un ou de proteu eclozează cam după patru luni şi puiul este imediat independent. Paradoxal, puii ies cu ochi care sunt însă acoperiţi cu piele în câţiva ani. În peşteră mai trăiesc şi greieri, miriapode otrăvitoare, creveţi (gustarea preferată a puilor de dragon) şi păianjeni. Proteii sunt în prezent protejaţi prin lege.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...