2022, anul schimbărilor majore din școala românească. Gabi Bartic, BRIO: ”E momentul în care întregul demers educațional va fi evaluat”

Advertorial
Joi, 07 Aprilie 2022, ora 17:20 9707 citiri
Gabi Bartic

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a anunțat în 30 martie schimbări majore care vizează sistemul de învățământ. Elevii vor începe anul școlar 2022-2023 într-un mod diferit față de ceea ce știau până acum: înlocuirea semestrelor cu cinci module de învățare, alternate cu cinci vacanțe, dar și eliminarea tezelor și introducerea evaluărilor standardizate.

Situația se va schimba și pentru profesori. Aceștia vor avea mai multă autonomie, în sensul că vor avea posibilitatea să își structureze materia și să stabilească un ritm propriu de predare, în funcție de cum consideră că este cel mai bine astfel încât elevii să asimileze și să înțeleagă informațiile.

Ca de fiecare dată când este implementată o schimbare majoră, opinia publică s-a împărțit în două tabere: cei care îmbrățișează modificările și susțin că nevoile elevilor sunt diferite, drept urmare accentul ar trebui să cadă pe acestea, dar și tabăra cealaltă, care susține că elevii ar putea fi confuzi din cauza numeroaselor schimbări din ultimii doi ani, parte din ele generate și de pandemia COVID-19.

Gabi Bartic, CEO Brio, a explicat pentru Ziare.com că există o nevoie acută de modernizare în educație, că sistemul de învățământ românesc trebuie să fie ancorat în prezent, dar și că este vizibilă o primă modificare centrată pe elev și pe nevoile lui.

Ziare.com: Tezele pe care elevii le susțineau semestrial vor fi înlocuite cu evaluări standardizate. Cum vedeți această decizie în contextul în care nu s-a decis și modificarea conținutului programei școlare?

Gabi Bartic: Voi începe cu o generalizare: suntem de acord aici, la nivelul întregii nații (și îndrăznesc să cred că e unul dintre singurele puncte în care avem consens în așa covârșitoare proporție), că e nevoie de progres, de modernizare în educație. Voit nu am spus reformă, pentru că am ajuns unde suntem urmare a unor multiple reforme care mai de care mai originale. Trebuie să facem acest salt de la gândirea de secol trecut la gândirea de secol 21 în educație. Și aici ne referim și la conținuturi, dar și la modul de a evalua elevii, și la managementul școlilor.

Există partizani ai fiecărui mod de a ajunge la modernizare: fie radicalii care spun - rupem foaia și scriem de la capăt, fie adepții pașilor mici – e clar însă că într-un fel trebuie abordat. Acum avem un pas. Extrem de important în opinia mea, o primă modificare centrată pe elev și nevoile lui: pe faptul că inevitabil curba de învățare a copilului nu trebuie întreruptă, că nu poate fi nimeni capabil de efort susținut de învățare timp de 13 sau 17 săptămâni cât era un semestru, că aceste semestre erau, oricum, veșnic fragmentate de mici vacanțe și de alte evenimente (săptămâna altfel, pregătiri pentru teze, evaluări etc).

Așadar, împărțirea în module de învățare neîntrerupte mi se pare una logică și care respectă nevoile elevilor. Că nu s-a modificat programa (sau nu la toate clasele) e la fel de adevărat. Sper (știu de fapt) că sunt în curs de modificare. Speranța mea e că sensul modificării este alinierea cu nevoile copiilor secolului acestuia pentru care îi pregătim.

Ziare.com: Cadrele didactice vor avea posibilitatea să își structureze materia cum consideră că este mai bine și să stabilească un ritm propriu de predare. Considerați că această autonomie era necesară, sau va crea o discrepanță între profesorii care vor îmbrățișa schimbările și cei care nu vor dori să își modifice modul de predare?

Gabi Bartic: Diferențe între cadrele didactice vor fi mereu, la fel cum vor fi diferențe între școli, între orașe și între comune. În general, diferențele între stilurile de predare, între modurile de sistematizare și împărțire a materiei nu au cum să fie aplatizate sau accentuate de o împărțire diferită a anului școlar.

Aș îndrăzni să spun că profesorii care manifestau un stil diferit de abordare a materiei sau a ciclurilor de învățare vor fi avantajați. Restul vor fi deranjați de, iată, încă o schimbare. Ce nu vor lua în calcul acești profesori e că această schimbare e în beneficiul elevilor. Și asta ar trebui să conteze.

Așadar, în condițiile în care aceste cicluri de învățate nu vor mai fi fragmentate de alte momente de pauză, profesorii vor putea să dimensioneze efortul copiilor și să își programeze evaluările de progres, momentele de recapitulare și intervențiile remediale după ritmul propriu și corelat cu ritmul fiecărei clase în parte. Evaluarea de final de an, acea evaluare standardizată care va fi singura care va conta în rezultatele cantitative ale elevului va vorbi așadar atât despre rezultatele fiecărui elev, dar și ale fiecărui profesor. E momentul în care întregul demers educațional va fi evaluat. Și aici vorbim atât despre cunoștințele copilului cât și despre modul în care profesorul a performat pe întreg parcursul anului școlar.

Simulările la Bacalaureat și Evaluarea Națională 2022

În ultimele două săptămâni, elevii au susținut simulările probelor pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională 2022. O perioadă cu emoții, stres și presiune pentru elevi, părinți și profesori. Examenele care bat la ușă devin mai reale, iar afișarea rezultatelor sporește uneori anxietatea.

Gabi Bartic susține că aceste teste ar trebui să fie văzute drept antrenamente, un mijloc bun pentru elevi să depisteze ce mai au de repetat. Totuși, aduce în discuție faptul că aceste lucruri sunt posibile doar când testarea este obiectivă, corectă și clară.

Ziare.com: În urmă cu o săptămână au avut loc simulările pentru probele la Bacalaureat 2022, iar zilele acestea au loc cele pentru Evaluarea Națională. Dacă ne referim la prezența de la Bacalaureat, au fost prezenți circa 77-78% dintre elevii înscriși.

De ce este important ca elevii să participe la simulări și cum îi ajută?

Gabi Bartic: Cu două luni înainte, testele, simulările, pot evidenția ce lacune există înainte de examen. Așadar, dacă aceste teste ar fi văzute ca un antrenament, ca pe un mod de a corecta decalaje ce pot fi corectate, simulările nu ar trebui nici „sărite”, nici să înspăimânte copii sau părinții. Ambiguitatea selectării subiectelor, a notării, presiunea pe note și pe rezultat și mai puțin pe cunoștințe, toate acestea fac ca aceste simulări de examene sau, în general, ca toate aceste teste să fie privite mai degrabă ca încă un prilej de scandal sau de ierarhizări inutile decât ca un moment în care putem vedea ce putem îmbunătăți. Fie ca elev, în învățate, fie ca profesor, în predare, fie ca părinte, în ajutorul copilului.

Ziare.com: Cu toate că notele de la simulări nu se trec obligatoriu în catalog, există o presiune atât din partea profesorilor, cât și din partea părinților. Cum ar trebui să se raporteze elevii și părinții la notele de la simulări în mod constructiv?

Gabi Bartic: Copiii nu ar trebui să se teamă de testare, câtă vreme ea este obiectivă, corectă, clară și îl ajută. Când însă ea e ambiguă, subiectivă și nu are niciun alt rezultat decât, poate, un perdaf din partea părinților, atunci da, copiii se tem de teste. Se tem și părinții care știu ce alte ingrediente, afară de știința copilului, cuprind notele.

Și atunci, datorită acestei imense presiuni, copiii fie se raportează la teste ca la un ceva de pică din cer și atunci e mistic și e abordat cu instrumente mistice (am citit cu toții despre festivaluri de icoane, tămâie, rugăciuni în genunchi etc), fie nu cea mai mare seriozitate. Nefiind controlabil și predictibil, având înglobate atâtea ambiguități, notele, fie că ele sunt la simulări, fie notele normale, nu par ceva serios. Neseriozitate pe care, inevitabil, o transferăm asupra școlii. Poate e și acesta un loc în care transformarea ar duce la o percepție îmbunătățită asupra instituției.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News