Simptomele post-vaccin care te duc cu gândul la cancer sau la alte boli grave. Medic: ”Este normal să determine anxietate”

Vaccinul anti-COVID vine la pachet și cu unele simptome menite să aducă frică printre cei care tocmai s-au imunizat dar și printre cei care urmează să facă acest pas.

Mai multe femei s-au plâns că au avut dureri ale ganglionilor axilari, fapt ce le-a determinat să creadă, pentru o perioadă scurtă de timp, că ar putea avea cancer mamar. În alte cazuri s-a instalat o oboseală inexplicabilă, dureri de cap sau somnolență.

Cum ne dăm seama că inflamarea ganglionilor axilari nu este un simptom de cancer

Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, doctorul Marius Geantă, a explicat pentru Ziare.com în ce situație durerea ganglionilor de sub braț pot fi un simptom de cancer la sân.

”Creșterea în volum a ganglionilor axilari poate să apară din mai multe cauze. Poate fi și post-vaccinare sau poate să apară și genul acesta de modificare în cazul cancerului la sân. Sunt însă câteva elemente care pot să facă diferența net între o situație și alta. Este normal să determine anxietatea persoanei care se află în situația respectivă.

Dacă o femeie s-a vaccinat, este posibil că acești ganglioni axilari să crească în volum după 24 de ore, adică a doua zi sau chiar a treia zi după inocularea dozei respective. Acesta este primul element care separă lucrurile. Și anume, dacă această creștere în volum apare brusc, în acest interval: 24-48 de ore după vaccin, cauza probabilă este vaccinarea în sine”, a precizat dr. Marius Geantă.

Cum arată ganglionii axilari inflamați post-vaccinare și cei care sunt afectați de cancer

Expertul a mai precizat că, ”persoana, dacă palpează ganglionii respectivi, poate să constate că sunt dureroși, dau o durere vie, specifică pentru reacțiile ganglionare de tip infecțios sau asociate cu inflamația, cum este și reacția ganglionară după vaccin.

În acest caz, se poate constata că acești ganglioni au suprafața netedă, sunt ovalați, sunt ușor de palpat și de identificat marginile acestora.

În situația unui cancer la sân și afectării ganglionilor axilari, lucrurile stau diferit. În primul rând aceste modificări apar în timp. Sigur, poate să existe și o astfel de coincidență în care persoana respectivă să fi avut deja ganglionii afectați ca urmare a unui cancer la sân dar să nu știe acest lucru și să se descopere cu ocazia vaccinării.

Dar aici evident că nu vorbim despre o relație de cauzalitate ci este doar o coincidență. Dar ceea ce este caracteristic ganglionilor afectați de cancerul la sân este faptul că aceștia sunt destul de greu de evidențiat ”unul câte unul”. În general au aderențe între ei și țesuturile din jur. Sunt mai degrabă ca o masă neregulată de țesut.

În al doilea rând, fenomenul dureros poate să fie absent sau mult diminuat. Aceasta este o caracteristică a ganglionilor care apar la cancerul mamar. Dacă ar durea, cancerul la sân ar fi descoperit repede. Persoana respectivă ar avea o suspiciune și s-ar îndrepta către un medic cu mult timp înainte.

De asemenea, un alt aspect care deosebește cele două situații este că post-vaccin, inflamația și durerea ganglionilor axilari persistă câteva zile. De obicei, durerea cedează la anti-inflamatoare, cum ar fi ibuprofenul de exemplu, iar ganglionii revin la forma lor, ei nu mai pot fi simțiți la palpare.

Pe câtă vreme, în situația unor ganglioni afectați de cancerul mamar, aceștia continuă să crească până când masa respectivă devine evidentă, uneori împiedică mișcarea mâinii pacientei. Suntem în cu totul altă situație critică”, a explicat dr. Marius Geantă.

”Oamenii trebuie să aibă răbdare și dacă situația persistă, să se adreseze unui medic”

Referitor la alte simptome post-vaccin care par să aibă legătură cu alte afecțiuni, medicul a mai spus că trebuie văzută relația de cauzalitate cu vaccinarea și dacă cedează după câteva zile.

”Mai sunt simptomele nespecifice ca febra sau starea de oboseală, de exemplu și care pot să sugereze alte boli, de la cele acute la cele cronice. Dar elementul care trebuie urmărit aici este relația de cauzalitate cu vaccinarea și dacă cedează după câteva zile.

Oamenii trebuie să aibă răbdare, iar dacă lucrurile persistă ar trebui să se adreseze unui medic”, a mai spus Marius Geantă.

Referitor la trombozele care pot să apară sau nu după vaccin specialistul a spus că, în această situație, ”este vorba despre afecțiunile extrem de rare care pot apărea după vaccinarea cu serurile de la AstraZeneca și Johnson&Johnson. Dar o persoană care are varice, de exemplu, iar acestea se trombozează, nu ar trebui să își facă probleme în privința vaccinării chiar și cu cele două seruri amintite”.

Ce simptome pot dezvolta cei care fac boala COVID-19

Cercetătorii spun însă că simptomele post-vaccinare sunt mult mai rare și mai puțin grave decât dacă aceiași oameni ar face boala.

Potrivit unui studiu realizat Universitatea Oxford din Marea Britanie, citat de Reuters pacienţii cu o formă uşoară de COVID-19 pot dezvolta probleme de memorie şi atenţie pe o perioadă între şase şi nouă luni după recuperare,.

Rezultatele studiului au arătat că persoanele care au avut o formă uşoară de COVID-19 şi care nu au prezentat simptome persistente după îmbolnăvire, sau aşa numitul COVID-19 de lungă durată (long-COVID-19), au suferit totuşi de probleme de memorie şi de atenţie mai multe luni după recuperare.

În cadrul studiului, cei 136 de participanţi care fuseseră testaţi anterior pozitiv pentru coronavirus, însă nu raportaseră alte simptome de lungă durată au fost rugaţi să rezolve o serie de exerciţii pentru a le fi testate abilităţile cognitive şi memoria.

Cercetătorii au descoperit că participanţii au avut probleme semnificative în a-şi aminti experienţe personale - cunoscută drept memorie episodică - până la şase luni după infectare.

Ei au constatat, de asemenea, că acestor pacienţi le-a fost afectată capacitatea de a-şi menţine atenţia până la nouă luni după infectare.

"Ceea ce este surprinzător este că, deşi persoanele care au avut COVID-19 nu mai aveau simptome în momentul testării, ele au prezentat probleme de memorie şi atenţie", a declarat dr. Sijia Zhao de la Departamentul de Psihologie Experimentală din cadrul Universităţii Oxford.

"Descoperirile noastre arată că oamenii pot experimenta unele consecinţe congnitive cronice luni de zile după infectare", a adăugat experta.

Cu toate acestea, cercetătorii care au realizat studiul au afirmat că persoanele care au experimentat probleme în ceea ce priveşte memoria episodică şi menţinerea atenţiei au revenit în mare parte la normal după şase şi, respectiv, nouă luni.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...