Cum apar temele Kremlinului in retorica PSD-ALDE si cui convine ca Romania sa rateze presedintia UE Interviu

Duminica, 17 Februarie 2019, ora 11:43 13642 citiri
Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax/ Hepta.ro

Puterea politica de la Bucuresti a construit un scenariu in care Uniunea Europeana are standarde duble - a spus-o chiar Viorica Dancila - si discrimineaza Romania. O tema care pare infuzata dinspre canalele de comunicare ale Kremlinului, caruia ii servesc de minune euroscepticismul si populismul care isi fac aparitia in UE, tocmai in preajma alegerilor pentru Parlamentul European.

Polonia, Ungaria, Romania, Marea Britanie, Grecia si, ultima pe lista, Italia sunt tari care au pus probleme Uniunii Europene si, dincolo de diferentele majore, aceste cazuri au si o nota comuna, remarca, intr-un interviu acordat Ziare.com, europarlamentarul Siegfried Muresan: populismul, pliat pe un mesaj eurosceptic care ne poate conduce spre canalele de comunicare ale Moscovei.

Cat de pregatita este Uniunea Europeana sa contracareze populismul, de care Kremlinul pare a profita? Dar pentru presedintia romana este Uniunea pregatita? Ce rateaza Guvernul Dancila, in numele Romaniei, si cine va repara oalele sparte de acesta?

Siegfried Muresan, mai sunt aproape 100 de zile pana la alegerile pentru Parlamentul European. Avem acest dialog la Strasbourg, unde premierul Italiei a ridicat noi provocari Uniunii Europene, devenind un nou copil-problema al UE, dupa Polonia, Ungaria, Romania. Cum vedeti aceasta ascensiune a populismului, despre care tot vorbim in ultimii ani, dar vorbind, iata ca apar noi si noi partide, miscari?

Oamenii trebuie sa stie, inainte de toate, urmatorul lucru: peste tot unde populistii au avut un cuvant de spus legat de viitorul tarii lor in Europa in ultimii ani, rezultatul a fost rau pentru oameni.

Si putem sa o luam pe rand. In Grecia, populistul de extrema stanga Alexis Tsipras a venit in 2015 la guvernare. La inceputul acelui an, Grecia avea prevazuta o crestere economica de 2,5%. Dupa un referendum in care cerea mandat din partea oamenilor pentru scoaterea Greciei din zona euro, dupa o criza economica dusa la extrem, inclusiv cu toate bancile din Grecia inchise - si inchiderea intregului sistem bancar nu trece neobservata pe langa nicio economie -, Grecia a incheiat acel an cu 2,5% recesiune economica.

In Marea Britanie, populistii au reusit sa-si scoata tara din Uniunea Europeana, promitand marea cu sarea inainte de referendum si vedem ca toate acele lucruri nu se intampla acum. In paranteza fie spus, Marea Britanie, fiind un stat bogat, contribuie mai mult la bugetul Uniunii Europene decat beneficiaza, contribuie in fiecare an cu 12 miliarde de euro mai mult, adica cu 0,5% din propriul PIB, dar toate studiile arata ca 4% din PIB-ul Marii Britanii exista doar datorita apartenentei la Uniunea Europeana si la piata unica europeana.

Inclusiv pentru Marea Britanie, asadar, beneficiile apartenentei la UE sunt mult mai mari decat costurile si vedem acum ca intreprinderi, concernuri internationale isi muta sediile din Marea Britanie spre Uniunea Europeana si nu din UE spre Marea Britanie. Vedem ca lira a cazut imediat dupa referendumul privind iesirea din UE, a pierdut din valoare imediat dupa referendum si nu a mai recuperat de atunci.

Vedem ca Marea Britanie, care era una dintre economiile cu cea mai rapida rata de crestere economica, din grupul celor sapte economii puternic industrializate, este acum una dintre economiile cu cea mai mica rata de crestere din grupul G7. Vedem ca cresterea economica a incetinit, crearea locurilor de munca incetineste, veniturile la buget scad, iar cheltuielile Guvernului pentru a sustine economia cresc, ca atare deficitul creste si populatia este supra-indatorata.

Nici vorba deci de toate acele lucruri bune pe care populistii le-au promis.

Si, totusi, oricat se invalideaza populismul ajuns la guvernare, oamenii voteaza in continuare astfel de formule.

Ultimul exemplu, la care ati facut referire, Italia: o tara unde vedem foarte clar ca doua partide antieuropene, extremiste, populiste, inainte de toate, nu reusesc sa guverneze coerent tara.

De ce oamenii au fost atrasi de populism in Europa, in ultimii ani? Fiindca, trebuie sa recunoastem, in ultimii 10 ani, Europa a traversat doua crize majore: criza globala financiara si economica si apoi criza migratilor si refugiatilor. Niciuna dintre acestea nu a fost cauzata de Uniunea Europeana, dar ambele ne-au aratat vulnerabilitati existente atat la nivelul statelor membre, cat si la nivelul Uniunii Europene si al monedei euro.

Realitatea este ca oamenii, fiind dezamagiti de aceste crize si afectati de ele, au dat crezare populistilor, care spun lucruri atragatoare, simple, dar care in realitate nu functioneaza.

Nicaieri unde populistii au avut un cuvant de spus legat de viitorul propriei lor tari nu a fost mai bine pentru oameni.

Un exemplu interesant este Finlanda, unde partidul eurosceptic a participat la guvernare ca partener, alaturi de alte doua partide pro-europene, si momentul in care populistii au dat piept cu realitatea a fost cel in care a trebuit sa ia o decizie: spunem in continuare basme sau luam deciziile care trebuie luate pentru tara.

Si atunci partidul s-a divizat in doua si se afla acum in sondaje la mai putin de jumatate din scorul de dinainte.

Ce spuneti e ca, odata ajunsi la putere, populistii devin parte a puterii mainstream pe care au contestat-o si nu pot guverna astfel.

Doua lucruri se intampla. Primul: nu sunt interesati sa livreze dupa alegeri ceea ce au promis pentru a ajunge la putere. Al doilea: realizeaza ca nu pot, de fapt, sa livreze povestile pe care le-au spus in campanie si acest exemplu se aplica partidului populist care a ajuns la guvernare in Finlanda, dar i se aplica si lui Tsipras, care, dupa saptamani vesele in campanie, in care promitea iesirea Greciei din zona euro, a ajuns la un acord cu institutiile Uniunii Europene, exact in termenii UE. A vazut ca iesirea Greciei din zona euro nu ar fi nici pe departe atat de simpla, lipsita de riscuri si de costuri, cum o promitea el in campanie.

Ce este foarte important este sa spunem oamenilor ca populistii au in comun acest lucru: punerea sub semnul intrebarii a Uniunii Europene. Ei sunt eurosceptici, antieuropeni, isi doresc izolare si trebuie sa spunem oamenilor ca in anul 2019 izolarea nu este o solutie in Europa.

Izolarea inseamna saracie intelectuala, inseamna saracie materiala.

Cand informatia circula liber, cand bunurile circula liber, cand Romania este parte a pietei unice europene, a trage obloanele nu este o optiune. Iar daca ne uitam in jurul nostru, la marile provocari care ne inconjoara, fie ca este o Federatie Rusa mai agresiva, razboiul din Ucraina, Turcia care respecta tot mai putin valorile si legislatia europeana, Orientul Mijlociu inca in flacari sau situatia din Africa, unde populatia se dubleaza la fiecare 20 de ani, ne dam seama ca solutiile la toate aceste mari provocari nu pot veni decat de la Uniunea Europeana.

Dar are Uniunea Europeana o solutie concreta pentru contracararea populismului? Consecinta maximala, ati spus, am vazut-o in cazul Brexit. Premierul Italiei nu a vorbit, sigur, despre iesirea din UE, dar mesajul a fost puternic eurosceptic.

Premierul Italiei, pe de o parte, solicita solidaritate a Uniunii Europene, dar, pe de alta parte, ataca institutii ale UE, ataca alte state membre ale Uniunii.

Trebuie sa spunem urmatorul lucru: primul lucru pe care un Guvern trebuie sa il faca pentru Europa este sa isi tina casa in ordine, sa conduca bine propria tara. Acest lucru este valabil si pentru euroscepticii de la Roma, dar este valabil si pentru pro-europeanul Emmanuel Macron de la Paris.

In Franta vedem ca, datorita sistemelor sociale, datorita statului generos, economia este tot mai putin competitiva, productivitatea este tot mai mica si, in cuvinte simple, Franta are nevoie de reforme.

Principalul lucru pe care Guvernul si presedintele Frantei il pot face pentru Uniunea Europeana este sa intareasca Franta, asta este prima lor datorie.

La fel si in Italia. Italia este o bomba cu ceas, o economie care de 20 de ani nu creste, cu un nivel al datoriei publice raportat la PIB de 130%, este o economie cu un sistem bancar extrem de fragil, cu un nivel ridicat al creditelor neperformante, este o bomba cu ceas pentru toata zona euro.

In acest context, este extrem de neintelept modul in care guvernantii de la Roma se joaca cu bricheta.

Ati argumentat economic. Or, premierul italian tocmai asta reproseaza UE, ca este prea mult economica si prea putin politica.

Puterea Uniunii Europene sta in regulile pe care noi ni le-am dat si in respectarea acestor reguli. Prima datorie a Guvernului de la Roma este sa respecte regulile asumate de noi toti la nivel european, nu sa le puna sub semnul intrebarii.

Credibilitatea Guvernului de la Roma, cand cere solidaritate, dar in acelasi timp arunca pe geam banii propriilor contribuabili, prin deficite care depasesc regulile de deficit european, nu exista. Adica spui: "Cheltuiesc tot ce am, plus banii copiilor nostri si te rog sa-mi acoperi aceste datorii!". Tocmai in termeni politici, acest gen de solidaritate cu un singur sens nu va functiona.

Europa a dovedit, de-a lungul crizei economice, ca ajuta toate statele europene ce intra in dificultate, fie ca s-au numit Grecia, Portugalia, Cipru, Irlanda, Spania. A existat solidaritate cu oamenii din toate aceste tari, dar trebuie sa te si intrebi de ce intra o tara in criza si sa indrepti cauzele.

Intrebarea este daca UE va putea gestiona tot mai multe cazuri, pe modelul italian, maghiar, romanesc, polonez. Se tot aduna.

Realitatea este urmatoarea: daca incepem sa facem compromisuri cu regulile europene, fie ca sunt pe stat de drept, fie ca sunt pe buna gestionare a economiei, atunci facem o mare greseala, puterea populistilor doar ar creste.

Cea mai buna reteta pentru a raspunde populistilor este sa fim fermi, sa spunem oamenilor ca populistii sunt un pericol, sa veghem la respectarea regulilor europene si sa fim alaturi de cetateni, atunci cand ei o cer.

Vedem, in Romania, cum de doi ani oamenii ies in strada pentru a cere stat de drept, justitie independenta, combaterea coruptiei, pentru a cere valori europene, buna guvernare.

Si vedem apoi cum Guvernul de la Bucuresti vine aici, in Parlamentul European, si spune ca totul e in regula cu guvernarea si statul de drept.

Guvernele PSD-ALDE de doi ani incearca sa convinga Europa ca sutele de mii de oameni din strada gresesc, dar aceste incercari au esuat. Vedem chiar in aceste zile cum atacuri ale ministrului Tudorel Toader sau ale europarlamentarilor PSD la adresa candidatului roman pentru pozitia de procuror sef european nu afecteaza deloc candidatul Romaniei, ci, dimpotriva, il ajuta. Orice atac din partea politicienilor PSD-ALDE este, in momentul de fata, ca un certificat de buna purtare pentru cel atacat.

Asta nu inseamna si ca institutiile europene transmit ca Guvernul de la Bucuresti nu are legitimitate?

Uniunea Europeana trebuie sa fie alaturi de oameni si, cand oamenii ies in strada pentru valori europene, mesajul european trebuie sa fie foarte clar: "Va auzim, suntem alaturi de voi".

Adesea, cand am fost alaturi de oameni la proteste, oamenii m-au intrebat ce face Uniunea Europeana pentru asigurarea statului de drept in Romania. Iar tot ce eu ofeream ca raspuns pentru oameni era dezamagitor, era prea putin si pe buna dreptate.

Realitatea este urmatoarea si acesta este elementul important al raspunsului: adesea in viata intai apare boala si, dupa aceea, apare medicamentul.

Aveti dreptate, ne confruntam cu fenomene la nivelul statelor membre ale UE pe care nu le-am anticipat in interiorul Uniunii Europene pana acum.

De aceea, avem in vedere acum ca, incepand cu anul 2021, sa avem o corelare a fondurilor europene cu respectarea justitiei si a statului de drept. Scopul acestei masuri nu este sa taiem fondurile europene nimanui, ci sa prezervam statul de drept.

Reprosul e ca va fi pedepsita o tara, o societate, din cauza politicienilor ei. Imi veti spune ca si societatea raspunde de clasa politica ajunsa la putere.

Nu voi fi atat de cinic si voi spune ca, pe aceasta propunere concreta de corelare a fondurilor europene cu statul de drept, conditionalitatea principala a europarlamentarilor PNL din cadrul PPE este ca beneficiarul final sa nu fie afectat.

Acest lucru este inauntrul propunerii: daca Guvernul ia masuri gresite, Guvernul sa fie sanctionat, nu beneficiarul. Daca exista o incalcare a statului de drept si a principiului independentei justitiei si fondurile europene sunt suspendate pentru o anumita perioada de timp, atunci Guvernul sa fie obligat sa continue lucrarile si finantarea, de la bugetul de stat.

Problema este ca, de fapt, nu o face pe banii lui si riscam sa o faca tot pe banii nostri, ai contribuabililor si atunci acestia, la urmatoarele alegeri, stiu exact ce au de ales: merg in continuare cu acest Guvern care, pentru a-l tine pe Liviu Dragnea departe de inchisoare, ne blocheaza fondurile europene si in loc sa construim autostrada gratis o construim din banii nostri sau inlocuiesc acest Guvern cu unul care se angajeaza in mod credibil sa respecte valorile europene.

Vedeti acest mesaj eurosceptic si in Romania sau in Romania e vorba despre altceva?

Categoric. Da, il vad si il vad chiar cu aceleasi argument cu care il vad la politicienii eurosceptici din alte state si, tocmai de aceea, in 2018 am propus crearea unui mecanism de monitorizare a propagandei, stirilor false si dezinformarii, fiindca adesea, cu doua saptamani inainte de a vedea un argument la Liviu Dragnea, Marie Le Pen sau la euroscepticii britanici care si-au scos tara din Uniunea Europeana, il vedem pe canale pro-Kremlin.

Am alocat, incepand cu finalul anului 2018, buget pentru crearea acestui mecanism, pentru a vedea exact de unde apar stirile false, cum sunt propagate, care sunt conturile in limba franceza care dau un Tweet pro-Kremlin audientei franceze sau in limba spaniola unei audiente spaniole si tot asa.

Pentru ca este foarte clar ca Federatia Rusa doreste o Uniune Europeana slaba, divizata, incearca sa ne convinga pe toti ca UE este decadenta moral.

Populismul deserveste statelor membre, dar serveste perfect Kremlinului.

Serveste perfect dusmanilor Uniunii Europene, fie ca sunt din interiorul sau din afara UE. Trebuie sa punem Federatia Rusa in capul listei, acolo nu este niciun secret.

S-a vorbit despre amestecul Rusiei in alegerile din SUA, in Brexit. Cum arata prezenta Rusiei in scrutinul european care urmeaza in luna mai? Se vede?

Se vede in argumentatia partidelor antieuropene, fie ca acestea sunt declarat antieuropene sau nu sunt declarat antieuropene, cum e cazul PSD-ALDE in Romania.

Toata aceasta retorica cu Uniunea Europeana care, vezi Doamne, ar vrea sa calce poporul roman in picioare, sa ii faca rau, este o retorica pe care o vedem pe toate canalele de comunicare dinspre Federatia Rusa.

Tocmai in aceste saptamani avem prin procedura de desemnare a procurorului european dovada ca Uniunea Europeana nu discrimineaza Romania si poporul roman, de vreme ce un panel de experti din toate statele membre UE a pus candidatul roman pe locul intai.

Cel de-al doilea lucru pe care il vedem in cadrul acestei proceduri este ca partidele de la guvernare, PSD si ALDE, si Guvernul Dancila actioneaza impotriva candidatului roman, nimeni altcineva. Vedem cum celalalt partid mare din Romania, PNL, sustine candidatul roman si, fiind parte a celei mai mari familii politice europene, reuseste si sa obtina ceva pentru Romania. Totodata, vedem cum PSD si ALDE sunt izolate in Europa si nu reusesc sa obtina nimic pentru Romania si pentru poporul roman.

Pe acest studiu de caz, vedem cum cad doi dintre pilonii principali ai argumentatiei PSD-ALDE: ca UE discrimineaza Romania si ca PSD apara Romania in Europa. Nici pomeneala! Atunci cand PSD merge in Europa si spune ca apara Romania, apara un singurul lucru: pe infractorul Liviu Dragnea, presedinte de partid.

Si, totusi, e Guvernul care exercita presedintia rotativa. Cum se vede asta?

Realitatea este urmatoarea: mereu in primele saptamani ale unei presedintii a UE, toata lumea vorbeste despre prioritatile statului respectiv la presedintia Uniunii. In cazul Romaniei, in ultimele doua luni, nimeni nu a vorbit despre prioritatile noastre, ci toata lumea se intreaba daca acest Guvern este capabil sa conduca timp de sase luni Uniunea Europeana.

Fiecare aparitie a acestui Guvern duce la accentuarea convingerii ca nu este capabil, din mai multe motive.

Principalul ingredient de care, Guvern fiind, ai nevoie pentru o presedintie de succes a UE este credibilitatea, iar acestui Guvern ii lipseste credibilitatea internationala din doua motive: 1) atacurile la valorile europene si la justitie si 2) modul in care gestioneaza economia.

Toti indicatorii economici privind Romania la nivelul institutiilor europene sunt pe rosu, vedem un deficit in crestere, o crestere economica in scadere, pe care Comisia Europeana o estimeaza la doar 3,8% in urmatorul an, vedem leul atingand un minim istoric in raport cu euro, vedem cum Guvernul Romaniei nu investeste, nu absoarbe fonduri europene si nu mai indeplineste in momentul de fata decat unul din cinci criterii de aderare la zona euro, dupa ce in urma cu doi ani de zile indeplineam trei criterii.

E o presedintie europeana de simulacru si pare ca toata lumea stie asta.

Mai este un motiv, pe langa lipsa de credibilitate si modul in care gestioneaza economia, si anume modul in care se raporteaza la propriul popor. Nu am auzit niciodata un premier vorbind atat de urat si spunand lucruri neadevarate despre propriul sau popor, asa cum o face Viorica Dancila.

Este aceasta presedintie un simulacru? Presedintia UE este cea mai buna oportunitate pe care o avem de la data aderarii noastre la UE de a influenta mersul Uniunii, deciziile pe marile teme, de a pune teme romanesti pe agenda UE si de a ne promova tara.

E clar ca ratam aceasta oportunitate si trebuie sa fim constienti ca urmatoarea presedintie romana a UE va fi in anul 2033. Noi vom mai fi inca in zona, dar Viorica Dancila probabil nu. E clar ca ratam aceasta oportunitate.

Guvernul Romaniei nu vede presedintia romana a UE ca pe o oportunitate, ci o vede ca pe o povara de care incearca sa scape cat mai ieftin, sperand chiar ca Uniunea Europeana va face rabat de la respectarea valorilor europene in Romania, pentru ca suntem in capul mesei si tinem clopotelul la inceputul sedintei.

Or, eu spun foarte clar: atunci cand detii presedintia UE, trebuie mai mult decat oricand sa fii model in materie de respectarea valorilor UE, altminteri pierzi increderea celorlati in tine si vei avea capacitate zero de a mai obtine ceva.

Dar daca am fi profitat de prilej si Romania ar fi exercitat o presedintie autentica, ce teme trebuia sa puna pe agenda europeana? Numiti-mi prioritati de tara care ar fi meritat si trebuit impuse pe aceasta agenda a UE.

In primul rand, bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 este o tema extrem de importanta. Cate fonduri europene si in ce conditii vor veni in Romania in urmatorii sapte ani? Daca stati de vorba cu beneficiari de fonduri europene, multi dintre ei se vor plange de procedurile greoaie, de birocratie, de aceea, sunt importante sumele de bani, dar sunt importante si o mai buna coordonare a auditului, a controlului, simplificare la acei beneficari care au folosit de mai multe ori in mod corect fonduri europene, digitalizarea.

In ce directii, in ce conditii, cui si cum sa faci ca banii sa ajunga cat mai rapid la beneficiari?

Comisia Europeana a prezentat un proiect de lege, unde la cea mai importanta categorie de fonduri europene pentru Romania, fonduri structurale si de coeziune, CE a propus Romaniei mai multe fonduri pentru urmatorii sapte ani: 27 de miliarde, fata de 25, fiindca CE spune ca Romania inca are nevoie de fonduri europene, pentru autostrazi, cai ferate, deci "poftiti mai multe fonduri europene".

Dar in timp ce noua ni s-au propus doua miliarde in plus, altor tari europene li s-au propus mai putine fonduri: Ungariei minus 23, iar Poloniei minus 24%. Noua ne convin plus 8%, dar va dati seama ca Ungariei si Poloniei nu le convin taierile si, ca atare, vor urma negocieri extrem de dificile. E mult mai usor sa obtii un rezultat favorabil tarii tale in perioada in care esti in capul mesei.

Guvernul trebuia sa prioritizeze acest dosar, sa accelereze munca pe acest dosar inainte de alegerile europene, sa ajunga la un rezultat final sau macar la un acord politic, fiindca in perioada in care detii presedintia, le e mai greu celorlalte state sa iti spuna "nu".

Tocmai acesta e sensul, sa iti pui in cele sase luni un pic mai mult amprenta asupra UE decat o faci de obicei.

Cel de-al doilea dosar este, evident, Republica Moldova, unde mereu cand Republica Molodova a facut pasi pentru apropierea de Uniunea Europeana, a facut-o pentru ca a avut la Bucuresti un avocat credibil si puternic.

Romania, din cate stiu, nu a condamnat invalidarea alegerilor de la Chisinau. Au facut-o UE si ambasada SUA.

Noi, la nivelul UE, imediat ce niste alegeri pe care observatorii internationali credibili le-au catalogat ca fiind democratice si libere au fost invalidate de catre autoritatile de la Chisinau, am decis suspendarea unui sprijin financiar, bani care asteapta in conturile UE sa fie absorbiti si sa ajunga la beneficarii din Republica Moldova.

Invalidarea alegerilor de la Chisinau, impreuna cu modificarea legislatiei electorale din Republica Moldova, in ciuda recomandarilor Comisiei Europene si avizului Comisiei de la Venetia, au fost cele doua episoade care au dus la pierderea completa a increderii UE in Guvernul de la Chisinau.

De aceea, este important ca, la alegerile din 24 februarie, oamenii sa dea puterea unui Guvern cu adevarat proeuropean, dar si la Chisinau aveam ce avem si la Bucuresti: oameni politici care pretind a fi proeuropeni.

Ar fi important un mesaj de la Bucuresti?

Categoric: Votati oameni care sunt proeuropeni in actiune, nu doar in declaratii, fiindca votarea unor politicieni care isi fac doar propria agenda instraineaza cetatenii Republicii Moldova de cauza proeuropeana.

Si daca Chisinaul se uita inspre Bucuresti...

Vede acelasi lucru. Uniunea Europeana acorda Republicii Moldova 700 de milioane de euro fonduri nerambursabile, in timp ce Federatia Rusa nu acorda niciun sprijin Republicii Moldova, dimpotriva, trimite anual o factura consistenta pentru gazele rusesti. Trebuie sa spunem Republicii Moldova cine le e prieten si cine dusman.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News