Sărbătoare mare pe 21 mai. Ce este interzis să facem în ziua Sfinților Constantin și Elena, conform tradiției populare

Peste 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica sâmbătă, 21 mai, cu ocazia Sfinţilor Constantin şi Elena.

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numele de Constantin sau derivate ale acestuia poartă 698.155 de bărbaţi, iar cel de Elena sau derivate ale acestuia 1.123.411 femei.

Cel mai întâlnit nume bărbătesc este Constantin, 440.692, urmat de Costel - 76.185 şi Costică - 25.959. Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costin - 22.051, Costinel - 10.598, Costache - 4.439, Costi - 886, Costea - 296, Costeluş - 333, Constandin - 143, Constanţiu - 23, Ilenuş - 7 şi Costelică - 1.

La femei, 846.555 poartă numele de Elena, 100.771 - Ileana şi 61.419 - Lenuţa. Se mai întâlnesc Constanţa - 42.422, Constantina - 20.864, Ilinca - 24.897, Costina - 5.439, Tanţa - 4.768, Nuţa - 3.627, Leana - 2.713, Costinela - 2.431, Nuţi - 1.358, Ilenuţa - 1.057, Ela - 896, Tănţica - 856, Lena - 821, Ilina - 693, Nuţica - 628, Leanca - 351, Costica - 280, Eli - 208, Constandina - 173, Tanţi - 127, Leni - 31, Ilenuş - 21 şi Ilenuşa - 5.

Sfinții Constantin şi Elena au contribuit la răspândirea şi înflorirea creştinismului

Împăratul roman Constantin cel Mare (306-331) este cinstit ca sfânt de Biserica Ortodoxă, la fel şi mama sa, Elena, în ziua de 21 mai.

Constantin cel Mare sau Constantin I, proclamat Augustus în 306, a condus Imperiul Roman până la moartea sa în 337. Din 312, când a avut confruntarea cu Maxenţiu la Pons Milvius, până la botezul lui în mai 337, acesta a avut o continuă apropiere de credinţa creştină.

Potrivit lucrării ”Istoria Bisericească Universală” vol. I (1-1054), înainte de toamna anului 312, când s-a produs schimbarea lui Constantin, religia lui era păgână, cultul sincretist al soarelui. După istoricii creştini Eusebiu de Cezareea şi Lactanţiu, în ajunul luptei cu Maxenţiu, dată la 28 octombrie 312, la Pons Milvius (Podul Vulturului), Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o Cruce luminoasă, deasupra soarelui, care purta inscripţia: in hoc signo vinces.

Noaptea, i s-a arătat, în timpul somnului, Iisus Hristos şi i-a cerut să pună semnul crucii pe care îl văzuse pe cer pe steagurile soldaţilor. Dimineaţa, a confecţionat un steag, după modelul arătat în vis, cu monograma creştină, steag numit labarum.

Victoria a fost câştigată de Constantin spune unul din istorici, Lactanţiu, cu ajutorul lui Dumnezeu, deoarece el, ajungând în apropierea Romei, nu avea decât 20.000 de soldaţi, iar Maxenţiu 150.000 de soldaţi, notează volumul citat.

Însuşi împăratul a povestit mai târziu că semnele care i s-au arătat l-au încredinţat de puterea lui Hristos şi l-au făcut să treacă de partea creştinilor.

După câteva luni de la victoria asupra lui Maxenţiu, în ianuarie 313, Constantin a acordat printr-un edict libertate de cult generală.

Edictul de la Mediolanum prevedea libertatea de conştiinţă religioasă pentru toţi cetăţenii imperiului, fără deosebire. În ceea ce îi priveşte pe creştini, ei pot de acum să-şi manifeste credinţa în care cred că se pot mântui.

Este primul act oficial prin care se acordă totală libertate de credinţă creştinilor. Celelalte culte existente se menţin în continuare, dar nu mai sunt favorizate de împărat.

Convins de valoarea religioasă şi morală a creştinismului, Constantin cel Mare a iniţiat unele măsuri favorabile Bisericii.

A început să înlăture din legile penale dispoziţii şi pedepse contrare spiritului creştinismului: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu), notează lucrarea ”Istoria Bisericească Universală”.

În timpul său s-a îmbunătăţit tratamentul în închisori, s-a uşurat situaţia sclavilor. S-au luat măsuri de protecţie şi de ajutor pentru săraci, orfani, văduve şi bolnavi. S-au adus restricţii luptelor de gladiatori.

De asemenea, s-a modificat în spirit creştin o parte a legislaţiei.

În 321, Constantin cel Mare a generalizat ca zi de repaus în Imperiu, Duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor.

Cultul împăratului a pierdut sensul lui religios, păstrând mai mult semnificaţia politică.

La Ierusalim şi în alte locuri din Palestina, la Antiohia, Tyr, Nicomidia, la Roma şi în alte oraşe, s-au ridicat biserici impunătoare.

Constantin s-a hotărât să părăsească definitiv Roma şi să ridice un alt oraş de reşedinţă. Acesta a fost Bizanţul, pe Bosfor, care a primit numele de Constantinopol - oraşul lui Constantin, inaugurat la 11 mai 330.

A fost botezat în Nicomidia de episcopul semiarian Eusebiu de Nicomidia şi de alţi clerici în luna mai 337. A murit la scurt timp, la 22 mai, în Duminica Rusaliilor şi a fost îngropat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.

Pentru meritele sale şi mai ales pentru marile servicii aduse creştinismului, Biserica l-a cinstit în chip deosebit, trecându-1 în rândul Sfinţilor şi numindu-l Cel întocmai cu Apostolii.

Tradiții și superstiții de Sfinții Contantin și Elena

În calendarul popular, ziua de 21 mai este considerată sărbătoarea păsărilor de pădure, numită ”Constantin Graur” sau ”Constantinul Puilor”. Potrivit tradiției populare, este ziua în care păsările de pădure își învață puii să zboare.

Obiceiurile și superstițiile din această zi de sărbătoare se referă la vara care urmează.

Astfel, mulți agricultori nu lucrează pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. Viticultorii respectă ziua de ”Constantin Graur” considerând că, dacă vor munci, păsările le vor distruge strugurii.

În unele regiuni ale țării este considerată ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, tradiția populară spunând că tot ce se seamănă ulterior se va usca.

În această zi păstorii decid cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului.

Țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui considerând că astfel se apără de forțele răului. Aceștia obișnuiesc să treacă prin fumul focului și oile, pentru a fi ferite de rele cât timp vor sta la stână.

Dilema preotului care vrea să candideze pentru primăria Sucevei. "Va trebui să aleagă între cariera politică și preoție"

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor Suceava a ales un preot să candideze pentru funcția de primar al municipiului Suceava. Cătălin Axinte este preot slujitor la Biserica Sf. Mina din...

Kelemen Hunor, convins că pe listele UDMR au semnat și români: ”După 9 iunie vom avea 200 de primari”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, 18 aprilie, la Cluj-Napoca, după şedinţa Consiliului Permanent al Uniunii, că este convins că listele UDMR pentru alegerile locale au fost...