Cum a inventat Biserica Ortodoxă peștera apostolului Andrei. „Nu știm când a fost creștinat poporul român! Habar nu avem”

Biserica Ortodoxă Română (BOR) consideră că peștera Sfântului Andrei este primul lăcaș de cult creștin din România. Teoria, promovată drept certitudine de reprezentanții cultului religios, nu poate fi probată însă cu niciun fel de argumente sau dovezi istorice.

BOR îl revendică pe Sfântul Andrei drept ocrotitor al României, printr-un decret semnat în 1997. În 2011, la propunerea Sfântului Sinod al BOR, autoritățile române au declarat sărbătoare legală nelucrătoare ziua de 30 noiembrie.

Mai mult, în ultimii ani a crescut în popularitate un pelerinaj religios organizat de ÎPS Teodosie la o peșteră din localitatea Ion Corvin, situată la 50 de kilometri de Constanța, unde s-ar fi adăpostit în urmă cu aproximativ 2000 de ani, spun sursele citate de BOR, Andrei, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Isus, care ar fi creștinat poporul român, cu ocazia trecerii pe actualul teritoriu al Dobrogei.

După 1989, Biserica Ortodoxă a construit o biserică în zona peșterii, devenită în ultimii ani unul dintre lăcașele de cult cele mai populare din România.

Cu toate acestea, dovezi concrete cu privire la trecerea apostolului Andrei prin actualul teritoriu al Dobrogei nu există.

Dan Ungureanu, specialist în lingvistică istorică, dedică o postare pe Facebook chestiunii apostolului Andrei în România, introdusă cu formularea „Iar începe circul cu "Dobrogea, leagănul creștinismului românesc!"”.

" 1) A fost sfîntul Andrei în Dobrogea?

E foarte posibil. Origene spune, în termeni clari, că apostolul Andrei a fost în orașele grecești de la Marea Neagră. Dar spune doar ”Sciția”.

-Messembria și Apollonia și Odessos în Bulgaria,

-Istria, Tomis, Callatis în Dobrogea,

-Chersonessos, Pantikapaion în Crimeea, Phanagoria în peninsula Taman - toate sînt candidați ok. E îmbulzeală. 33 % șanse că a fost în Dobrogea.

2) Are Dobrogea din antichitate vreo legătură cu dacii sau romanii?

Absolut nici una. Orașele erau grecești, cu o minoritate foarte mică, 1% de evrei și prozeliți la care putea veni apostolul Andrei. Deci greci, nu daco-romani.

3) După 650 AD Dobrogea e abandonată de bizantini bulgarilor păgîni. E cucerită de ruși (păgîni) în 968 care mută capitala rusă aici (sic). Recucerită efemer spre 1000 de bizantini, apoi aparține Hoardei de Aur.

În 1389-1397, timp de 18 ani, aparține și lui Mircea cel Bătrîn, apoi e cucerită de otomani. E dată României în 1878.

Între 1300-1900, în șase secole, Dobrogea a aparținut românilor 40 de ani în total. 6% din toată perioada.

𝗗𝗼𝗯𝗿𝗼𝗴𝗲𝗮 𝗻𝘂 𝗲 𝗺𝗮𝗶 𝗿𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗲𝗮𝘀𝗰𝗮̆ 𝗱𝗲𝗰𝗶̂𝘁 𝗔𝗻𝗸𝗮𝗿𝗮.

Ca popor, nu avem nici o legătură cu eventualii greci creștinați prin sec. II-IV. Nu avem nici o legătură cu Dobrogea, care oricum a fost păgînă, slavă, mongolă, otomană timp de opt secole.

Am primit-o de la ruși în 1878, spasiba balșoi, bodaproste, mersi bocú. Asta e tot.

4) Proto-românii se creștinează după 400 AD, probabil în nordul Italiei, iar după 500 coboară din Alpii Italieni în Balcani, urcă la nord de Dunăre după 900-1000 AD, în Transilvania întîi.

Vocabularul nostru creștin latinesc n-are nici o treabă cu greaca vorbită în Dobrogea bizantinilor între 300-600", scrie pe Facebook Dan Ungureanu.

Un alt specialist al etnogenezei poporului român este și mai radical în privința presupusei treceri a apostolului Andrei prin Dobrogea.

„Nu știm când a fost creștinat poporul român! Habar nu avem! Faza cu Sfântul Andrei... Cineva, vreun misionar sau vreun vizionar din ăsta religios a zis: "Am avut o viziune, am dormit în peștera aia și mi-a apărut Sfântul Andrei!". Gata, boss! Lumea crede automat! Dar e sigur că Sfântul Andrei n-a ajuns pe aici”, consideră istoricul Andrei Pogăciaș, într-un interviu pentru publicația Aktual24.

Legenda trecerii Sfântului Andrei prin Dobrogea este îmbogățită constant de Biserica Ortodoxă Română. "La aproximativ 200 de metri de peșteră, pe un alt versant al muntelui, se observă și astăzi urmele vechilor chilii săpate în stâncă, unde tradiția spune că ar fi locuit ucenicii apostolului", se arată într-un articol pe site-ul crestinortodox.ro.

Tot "tradiției" și a poveștilor presupus perpetuate peste generații le sunt atribuite și existența peșterii. Însă un vis este sursa documentară principală care atestă existența peșterii, în viziunea Bisericii Ortodoxe Române.

Visul, pe care l-ar fi avut un avocat pe nume Ion Dinu, este descris într-un articol publicat în 1918: "Ci s-a oprit măritul Andreiu în plaiul dregătorilor Cutusone și Dura, unde este acum satul Ioan Corvin și pădurea cu peștera sfințitoare, care a fost schit de odihnă sfântului călător și loc de închinare pentru el și pentru sfinții care au fost cu el, în călătoria de propovăduire. Mulțimea de trudnici și de daci și de geți și alani și greci și români de pe tot plaiul au alergat la Sfântul Apostol, iar Andreiu îi învață și îi boteza în apele celor nouă izvoare sfințitoare și tămăduitoare, pe lângă schitul său sfânt, care izvoare se mai văd și până acum, oglindind sfințitul schit și dând tămăduire și alinare celor bolnavi și sănătoșilor. Și precum se vede și acum, sunt acele izvoare mai mari: Unu-n deal, spre răsărit,/ Că acolo-i loc sfințit,/ Unu-n jos, către apus,/ Că acolo-i loc ascuns", se arată în povestea care a inspirat inventarea peșterii Sfântului Andrei.

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...