Achitările din dosarul lui Sevil Shhaideh, „efectul întârziat” al deciziilor CCR. Insula Belina și Brațul Pavel nu sunt „bogății ale statului” - MOTIVARE

Sevil Shhaideh, fost ministru al Dezvoltării, nu poate fi acuzată de abuz în serviciu urmare a unor decizii pronunțate de Curtea Constituțională: una în baza căreia a fost redefinită infracţiunea și alta în baza căreia Insula Belina și Brațul Pavel nu pot fi considerate „obiective de interes național”.

Curtea de Apel București a dat publicității marți, 21 februarie, motivarea deciziei definitive de achitare în cazul vicepremierului PSD Sevil Shhaideh, apropiată a lui Liviu Dragnea.

Sevil Shhaideh (fost ministru al Dezvoltării), Ionuț Adrian Gâdea (succesorul lui Liviu Dragnea la șefia CJ Teleorman) și alți funcționari publici au fost achitați definitiv pentru abuz în serviciu în legătură cu trecerea frauduloasă a Insulei Belina și a Brațului Pavel din patrimoniul statului în cel al CJ Teleorman, fiind apoi închiriată către Tel Drum SA, societatea controlată de Liviu Dragnea.

Acolo, pe Insula Belina, ca urmare a demersurilor lui Sevil Shhaideh, Liviu Dragnea „descindea într-un cadru restrâns cu prieteni apropiaţi” și „se comporta cel puțin ca un posesor”.

Decizia de marți, 21 februarie, o confirmă pe cea a Tribunalului București, din data de 21.04.2022.

Ziare.com a consultat motivarea deciziei Curții de Apel București din care rezultă că Sevil Shhaideh și complicii ei au scăpat de acuzații, în esență, în baza Deciziei CCR nr. 405/2016 care a dus la redefinirea abuzului în serviciu, precum și a altor decizii ale instanței de control constituțional potrivit cărora obiectul procesului – Insula Belina și Brațul Pavel – nu pot fi considerate obiective de interes național.

Judecători: Insula Belina și Brațul Pavel nu sunt bogății ale statului

Iată raționamentul juridic al magistraților de la Curtea de Apel București:

• „Curtea învederează că, deși argumentația instanței de fond este corectă și reprezintă, sub aspectul situației de fapt, rezultatul unei analize detaliate și fără cusur, sub aspectul silogismului judiciar, a tuturor acuzațiilor formulate de parchet împotriva inculpaților, analiză pe care Curtea și-o însușește integral, temeiul juridic reținut pentru soluția achitării este unul greșit.
• Astfel, instanța de fond a reținut faptul că se impune achitarea inculpatei Shaideh Sevil (în calitate de autor) și, drept consecință, a inculpatului Gâdea Adrian Ionuț și a inculpatei Stoian Ionela (în calitate de complici ai inculpatei Shaideh Shhaideh) întrucât fapta săvârșită nu este prevăzută de legea penală.
• Or, Curtea învederează că, potrivit art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă fapta nu există.
• Analizând situațiile în care este incident acest caz de achitare, Curtea învederează că inexistența faptei se reține nu doar în atunci când nu a existat nicio transformare în realitatea obiectivă, ci și în cazul în care, deși a existat o atare manifestare, ea nu este suprapusă lui verbum regens, adică elementului material prescris de norma incriminatoare.
• Pe de altă parte, atunci când se rețin ca incidente mai multe cauze care paralizează exercitarea acțiunii penale, aplicarea lor trebuie să se facă în în ordinea prevăzută de lege, având în vedere criteriul cronologic, al primului caz intervenit.
• Pe cale de consecință, pentru a se putea reține că fapta comisă de inculpata Shaideh Sevil nu este una prevăzută de legea penală, trebuie să se pornească de la constatarea conform căreia inculpata a comis o faptă care se suprapune acțiunii incriminate, însă care nu respectă tiparul complet al normei de incriminare, integral, sub aspectul laturii obiective.
• Curtea reține că, potrivit art. 297 alin. 1 Cod penal, fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și, prin aceasta, cauzează o pagubă sau o vătămare drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau a unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea.
• Prin decizia nr. 405/2016, Curtea Constituțională a stabilit că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului.
• Pe cale de consecință, pentru a se putea reține că fapta inculpatei Shaideh Sevil nu este prevăzută de legea penală, preliminar, trebuie să se stabilească că, în sarcina acesteia, se reține neîndeplinirea sau îndeplinirea cu încălcarea unei legi primare a atribuțiilor de serviciu, respectiv că verbum regens a fost săvârșit.
• Analizând acuzațiile formulate de parchet, Curtea observă că acestea se subsumează tezei a doua a textului de incriminare, respectiv inculpatei i se impută nu o neîndeplinire, ci o îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu.
• Pentru a se constata că incupata Shhaideh Sevil a îndeplinit o atribuție de serviciu cu încălcarea legii primare, trebuie stabilit dacă bunurile care au făcut obiectul hotărârii de guvern nr. 943/2013 formau obiectul exclusiv al proprietății publice, potrivit unei legi organice, în condițiile în care, în mod cert, acestea nu reprezintă nici bogății de interes public ale subsolului, nici spațiu aerian, nici ape cu potențial energetic valorificabil, de interes național (includerea în albia minoră a Dunării fiind o chestiune care, pe de o parte nu este certă, ci discutabilă, iar pe de altă parte, nu atrage calificarea brațului Pavel, care are o lungime mai mică decât 5 km, și, cu atât mai puțin, a insulei Belina, ca ape cu potențial energetic valorificabil de interes național) nici plaje, mare teritorială, sau resurse naturale ale zonei economice şi ale platoului continental.
• Curtea, în acord cu instanța de fond, constată că, din jurisprudența Curții Constituționale, rezultă că nu se poate aprecia că Insula Belina și Brațul Pavel sunt declarate ca obiect exclusiv al proprietății publice prin lege organică.
• Învederează Curtea că, şi în situația în care instanţa de contencios constituţional ar fi ajuns la o altă concluzie, nu se poate reține că inculpata a cunoscut, de o manieră certă, indubitabilă, apartenența celor două imobile la proprietatea publică exclusivă a statului și că și-a exercitat atribuțiile de serviciu urmărind sau acceptând producerea unei urmări socialmente periculoase, respectiv prejudicierea statului prin transferul unor bunuri din proprietatea sa exclusivă în proprietatea publică a unei autorități administrativ teritoriale, altfel decât în condițiile art. 860 Cod civil.
• Curtea apreciază că, în esență, cel mai important, este faptul că, în absența unei declarații a legii organice cu privire la caracterul exclusiv al proprietăţii publice asupra celor două imobile, Insula Belina şi Braţul Pavel, în sarcina inculpatei Shhaideh Sevil nu se poate reține că a îndeplinit în mod defectuos o atribuție de serviciu, într-o atare situație nemaifiind necesar a se parcurge etapa următoare a analizei, respectiv stabilirea tipicității obiective și subiective a faptei.
• În condițiile în care nu se poate reține deci că inculpata Shhaideh Sevil și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în mod defectuos, adică prin încălcarea unei dispozițiile legale primare, care îi reglementează atribuțiile de serviciu, între care și aceea de a iniția proiecte de acte normative, nu există nicio faptă care să contureze elementul material al infracțiunii de „abuz în serviciu”, astfel încât se impune pronunțarea unei soluții de achitare”, se arată în motivarea instanței.

DNA: Liviu Dragnea se comporta ca un adevărat posesor al Insulei Belina

În apelul DNA depus împotriva deciziei de achitare de la Tribunalul București, procurorii arătau că întreaga „afacere” privind trecerea Insulei Belina și a Brațului Pavel din patrimoniul statului în cel al CJ Teleorman a fost pusă la cale pentru ca Liviu Dragnea să aibă unde să își invite apropiații la partide de pescuit.

• „În esență, parchetul a invocat netemeinicia considerentelor ce susțin, aparent, soluția de achitare și neîndeplinirea condițiilor de tipicitate obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu, întrucât, pe de o parte, categoria din care fac parte cele două imobile este identificabilă la art. 3 din legea 213/1998, iar pe de altă parte, legiuitorul nu poate menționa expres fiecare bun în parte ce intră în categoria - apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km – de pe întreg teritoriul țării, din motive ce țin de tehnică legislativă.
• A precizat parchetul că apartenența bunurilor Insula Belina și Brațul Pavel la albia minoră a Dunării reprezintă un aspect ce nu poate fi contestat, astfel cum rezultă din (…) Metodologia pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă care aparţin domeniului public al statului aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor ce defineşte şi enumeră, la art. 16, şapte criterii pe baza cărora se poate aprecia dacă anumite categorii de suprafeţe de teren se includ în albia minoră, din vasta corespondenţă purtată între instituţiile statului şi unitatea de parchet și din declarațiile tuturor martorilor audiați din cadrul A.N.A.R și a instituțiilor subordonate, spre exemplu, A.B.A. Apele Române, care, atât în fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată au confirmat împrejurarea că Insula Belina şi Braţul Pavel sunt situate în albia minoră a Dunării.
• Sub aspectul scopului în vederea căruia ar fi fost comisă infracțiunea, parchetul a relevat o legătură apropiată între S.C. Tel Drum S.A. şi numitul Liviu Dragnea, a cărui prezenţă în repetate rânduri, însoţit de apropiaţi din anturajul politic, după cum rezultă din declaraţiile martorilor (…), pe Insula Belina, închiriată de S.C. Tel Drum, a fost dovedită.
• Rezultă astfel că numitul Liviu Dragnea îşi invita personal apropiaţii pentru partide de pescuit sau doar pentru a se relaxa împreună într-un cadru natural, beneficiind de toate îmbunătăţirile aduse locurilor prin construcţii şi amenajări ilegale. Prin urmare, relaţia apropiată cu S.C. Tel Drum S.A. este demonstrată tocmai de faptul că fără a fi titularul unui contract de închiriere a imobilului Insula Belina, numitul Liviu Dragnea făcea invitaţii, descindea într-un cadru restrâns cu prieteni apropiaţi pentru activităţi recreative și foloseasea bunurile mobile şi imobile din areal, comportându-se cel puţin ca un adevărat posesor.
• A arătat parchetul că numitul Liviu Dragnea este fostul preşedinte al Consiliului Județean Teleorman, care, în urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, a obținut un mandat de deputat în Parlamentul României, în colegiul 3 din Teleorman, pentru ca la data de 21 decembrie 2012, să devină vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, funcţii pe care le-a exercitat până în luna mai, a anului 2015.
• De asemenea, a arătat parchetul că, pentru preşedinţia C.J. Teleorman au fost organizate alegeri parțiale și că, în urma votului popular, inculpatul Adrian Ionuț Gâdea a devenit noul președinte al Consiliului Județean Teleorman, după ce iniţial fusese vicepreşedinte al C.J. Teleorman. Ulterior, începând cu ianuarie 2017, inculpatul Adrian Ionuț Gâdea a fost numit secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P.), al cărui ministru era inculpata Sevil Shhaideh”, se arată în cuprinsul motivării deciziei de achitare.

Acuzațiile procurorilor DNA în Dosarul Belina

Cu privire la Sevil Shhaideh DNA susține că aceasta, în perioada 23 septembrie 2013 – decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, a inițiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare şi a prezentat guvernului pentru aprobare proiectul de HG (Hotărârea de Guvern nr. 943/2013), prin care s-a aprobat transmiterea unor pârți din imobilele Insula Belina şi Brațul Pavel, aflate în domeniul public exclusiv al statului și administrarea A.N.A.R. către domeniul public al județului Teleorman și administrarea Consiliului Județean Teleorman.

„Prin aceasta faptă s-a cauzat un prejudiciu statului român de 3.237.800 lei, cât reprezintă valoarea totală a celor două bunuri imobile ieșite din patrimoniul lui), la care se adaugă suma de 248.126,334 lei echivalentă a 50 de procente din suma provenită din cele trei contracte de închiriere și care trebuia încasată de bugetul de stat, precum şi un prejudiciu A.N.A.R. de 248.126 lei, echivalentul a 50% din prețul chiriei încasate, care ar fi trebuit să intre în bugetul titularului dreptului de administrare a imobilelor, dar şi o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime atât ale statului, cât şi ale A.N.A.R. prin lipsirea de dreptul de proprietate, respectiv dreptul de administrare asupra acestor imobile şi a digurilor”, arată procurorii.

Corelativ, Județul Teleorman a obținut un folos patrimonial în cuantum de 3.237.800 lei, cât reprezintă valoarea totală a celor două bunuri imobile intrate în patrimoniul lui și 496.252,668 lei echivalentul chiriilor încasate.

Acestui folos patrimonial i se adaugă unul nepatrimonial, în favoarea lui S.C. Tel Drum S.A., respectiv: asigurarea netulburată a ocupării abuzive a unor suprafețe de teren cu ariile de 5.392 mp – teren cu construcții împrejmuit, 296 mp – platformă aterizare elicoptere, 1.784 mp – heleşteu numit apă stătătoare şi 13.635 mp – amenajare luciu apă.

Bărbat prins când primea mită 20.000 de euro de la ruda unei persoane trimise în judecată. Ce a promis în schimbul banilor

Un bărbat a fost reţinut pentru trafic de influenţă după ce a fost prins când primea 20.000 de euro de la o rudă a unei persoane trimise în judecată, în schimbul promisiunii că poate...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...