„Italianul” Șerban Pop vrea să scape de sechestrul pe 2,5 milioane de euro la final de proces pentru mita luată de la Sorin Ovidiu Vîntu

Pe scurt, pe vremea când era vicepreședinte al ANAF, Șerban Pop a luat mită 2,5 milioane de euro de la afaceristul Sorin Ovidiu Vîntu în scopul unei rambursări de TVA de aproximativ 50 de milioane de euro către Petromservice. Pe Pop l-au denunțat chiar Sorin Ovidiu Vîntu și unul dintre oamenii lui de bază, Zizi Anagnastopol.

Sentința penală pronunțată pe fond a fost dură: 13 ani de închisoare pentru luare de mită și menținerea sechestrului pe 23 de imobile (toate în Sectorul 1, București) până la concurența sumei de 2,5 milioane de euro – cât fusese șpaga luată de Pop.

Avocatul lui Șerban Pop a cerut Înaltei Curți, la termenul de marți, 2 mai, sesizarea CCR cu o excepție de neconstituționalitate legată de legislația confiscării speciale, o „mutare” pe care au făcut-o înainte de dezbaterile finale și Elena Udrea în Dosarul campaniei din 2009, precum și Ionuț Mircea Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) în dosarul mitelor lui Sebastian Vlădescu.

„Respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituționale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107, art. 112 şi art. 289 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, respectiv art. 111, art. 118, art. 254 alin. (3) C.pen. (1968), art. 61 alin. (3), art. 19 şi art. 20 din Legea nr. 78/2000, cerere formulată de apelantul inculpat Pop Şerban. Cu recurs în 48 de ore de la pronunţare. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 02 mai 2023”, se arată în minuta ICCJ.

Printre articolele considerate de Șerban Pop a fi neconstituționale se numără:

• Art 107 Scopul măsurilor de siguranţă
• Art 112 Confiscarea specială
• Art. 19 şi art. 20 din Legea nr. 78/2000: dispoziții cu privire la confiscarea bunurilor dobândite din infracțiuni

„Atâta timp cât am solicitat aplicarea deciziilor CCR și ICCJ și am solicitat să se constate că s-a împlinit termenul de prescripție, ar fi un viciu de constituționalitate dacă s-ar dispune confiscarea sumei de 2,5 milioane de euro în prezenta cauză, deoarece se încalcă prezumția de nevinovăție”, a conchis Alexandru Todică, avocatul lui Șerban Pop.

Ridicarea sechestrelor, miza actuală a infractorilor după prescripție

Iminenta încetare a unor procese cu inculpați VIP, urmare a intervenirii prescripţiei, deschide complicata problemă a sechestrului asigurător și a confiscării extinse, în condițiile în care dosarele vor continua în civil pentru recuperarea prejudiciilor.

Tot mai mulți avocați solicită ridicarea măsurilor asiguratorii odată cu aplicarea deciziilor CCR pe tema prescripţiei, explicând că în lipsa unei condamnări nu există temei pentru confiscarea averii.

Un judecător de la Tribunalul București tratează pe larg problema sechestrului și a confiscării și arată că prezumția dobândirii averii pe cale legală nu este una absolută, ci relativă:

• „În cazul unor infracţiuni cu efecte şi consecinţe grave atât pe plan naţional, cât şi transnaţional, Curtea observă apariţia unui concept/principiu, potrivit căruia infracţiunile nu trebuie să genereze profit/venituri – „crimes does not pay”.
• De asemenea, în doctrină s-a reţinut că măsura confiscării averii nu reprezintă nimic altceva decât o opţiune de politică penală şi un mijloc de represiune şi de reeducare a celor care comit astfel de infracţiuni. Tot ceea ce reprezintă manifestare specifică crimei organizate ar trebui să fie inclus în această categorie.
• Această confiscare se încadrează în categoria celei de tipul fructum sceleris sau productum sceleris şi are ca obiect câştigurile financiare obţinute prin activităţi infracţionale.
• Curtea reţine, astfel, că dispoziţiile legale vin să stabilească măsura confiscării extinse în cazul condamnării pentru comiterea unor categorii de infracţiuni care au caracter grav, prezentând un pericol social relevant şi a căror săvârşire permite acumularea unor bunuri a căror valoare depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute licit, iar judecătorul are convingerea că bunurile respective provin din săvârşirea aceluiaşi tip de infracţiuni.
• Determinarea conţinutului prezumţiei dobândirii licite a averii trebuie realizată în lumina criteriilor definite de norme. Din această perspectivă, Curtea distinge în cuprinsul Legii fundamentale două categorii de drepturi, şi anume drepturi absolute (de exemplu, dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică), cărora autorităţile statului nu le pot aduce atingere în nicio situaţie, şi drepturi relative, al căror exerciţiu poate fi restrâns cu respectarea unor anumite condiţii.
• Curtea reţine că, prin definiţie, în ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea atributelor, dreptul de proprietate nu este neîngrădit, ci este configurat de dispoziţiile legii, care stabilesc limitele exerciţiului acestuia şi constituie expresia îmbinării interesului individual al titularului cu interesele colective sau generale.
• Prin urmare, de vreme ce dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate comporta anumite limitări, nu se poate pretinde că o garanţie a acestui drept poate avea un caracter absolut. A susţine contrariul duce la situaţia în care, deşi dreptul principal poate fi supus unor limitări, în unele circumstanţe, prin aplicarea prezumţiei, el devine absolut”, se arată în motivare.

Șerban Pop - mâna lungă a Fiscului: a luat mită în 4 tranșe

Judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță de la Curtea de Apel București a explicat pe parcursul motivării deciziei de condamnare a lui Șerban Pop de ce inculpatul nu beneficiază de legea mai favorabilă după intervenția hotărârii CCR pe tema prescripției și de ce acesta a primit cea mai mare pedeapsă pentru luare de mită.

Ziare.com prezintă extrasele relevante din documentul prin care fostul vicepreședinte al ANAF – acum stabilit în Italia – a fost condamnat la una dintre cele mai mari pedepse pronunțate pentru luare de mită:

• „Evaluând circumstanţele concrete ale faptei, care au importanţă pentru stabilirea genului şi cuantumului pedepsei, Curtea reține că în 2008 inculpatul (n.r. – Pop Șerban), în calitate de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, coordonator al activităților de inspecție fiscală, a pretins, în cursul mai multor întâlniri, de la martorul denunțător (n.r. – Vîntu Ovidiu Sorin), suma de 5.000.000 euro, din care a primit suma de 2.500.000 euro, în patru tranșe succesive – 500.000 euro, în data de 08.09.2008, 500.000 euro în data de 06.10.2008, 1.000.000 euro în data de 01.12.2008 si 500.000 euro în data de 23.12.2008 – în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu (…). Inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a utilizat un mecanism elaborat de pretindere si primire a mitei, folosindu-se de intermediarii (…), dar și de firme offshore.
• La evaluarea gravităţii faptei de luare de mită deduse judecății în prezenta cauză, Curtea are în vedere persoana inculpatului și atitudinea psihică a acestuia faţă de fapta comisă şi față de urmările acesteia.
• În ceea ce priveste acest aspect, Curtea reține că, analizarea componentei cognitive (intelective) – capacitatea infractorului de a-şi reprezenta elementele infracţiunii – poate justifica ideea unei gradări a vinovăţiei spre maxim atunci când această reprezentare este clară şi certă.
• În ceea ce privește persoana inculpatului (n.r. – Pop Șerban), acesta are vârsta de 47 ani și are pregătire juridică superioară, fiind avocat în Baroului București. În aceste condiții, este evident că inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a conștientizat perfect faptul că mijloace pe care le folosește în cadrul activității infracționale reprezentau mai degrabă forme de acțiune ale crimei organizate decât preocupări ale unui demnitar al Statului Roman, astfel cum era vicepreședintele ANAF”, notează judecătorul.
• Aceste funcții obținute de inculpatul (n.r. – Pop Șerban) în zorii carierei profesionale nu l-au responsabilizat, ci dimpotrivă, l-au determinat să aleagă o viață profesională dublă, marcată de aparenta distanțare de afacerile private în care era implicat, concomitent exercitării funcției publice. (…)
• Martorul (…) consultant financiar specializat în înființarea de societăți off-shore, dar și persoană apropiată de inculpatul (n.r. – Pop Șerban), a arătat că, în intervalul 2003-2004, inculpatul i-a solicitat să se interpună prin intermediul societăților nerezidente pe care le deținea între persoana sa și afacerile pe care le avea în desfășurare.
• Prin acest mecanism, ce relevă un aplomb infracțional deosebit, inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a avut posibilitatea să își controleze în continuare afacerile, fiind în același timp la adăpostul limitărilor cauzate de cerințele legale din România în cazul funcționarilor publici. (…)
• Comportamentul inculpatului (n.r. – Pop Șerban) după săvârşirea infracţiunii, în timpul procesului penal, a fost marcat de o atitudine nesinceră, de negare a săvârșirii faptei în ciuda evidenței probatoriului administrat. În plus, în plan procesual, inculpatul, prin avocații săi aleși, a dat dovadă de o evidentă dorință de tergiversare a soluționării prezentei cauze, dorință pentru realizarea căreia nu a precupețit niciun efort”, a arătat judecătorul în motivare.

Eșec în instanță pentru Cătălin Cherecheș. Primarul fugar a încercat să obțină anularea condamnării pentru luare de mită

Curtea de Apel Cluj a decis joi, 18 aprilie, că fostul primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare. Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată contestaţia în care...

Contribuabilii care își închiriază locuințele, obligați să depună o declarație la ANAF. Care este data limită

Închirierea locuințelor sau a altor bunuri mobile și imobile vine cu o obligație pentru proprietari. Aceștia trebuie să depună o declarație la ANAF, până la finalul lunii mai, pe data de...