De ce a fost condamnat Șerban Pop la cea mai mare pedeapsă pentru luare de mită. A acționat mai degrabă ca un mafiot, decât ca vicepreședinte ANAF MOTIVARE

Șerban Pop – fostul vicepreședinte al ANAF condamnat la 13 ani de pușcărie pentru o mită de 2,5 milioane de euro – a manifestat „un aplomb infracțional deosebit” și a acționat mai degrabă precum un membru al „crimei organizate” decât ca un demnitar al statului român.

Judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță de la Curtea de Apel București a explicat pe parcursul motivării deciziei de condamnare a lui Șerban Pop de ce inculpatul nu beneficiază de legea mai favorabilă după intervenția hotărârii CCR pe tema prescripției și de ce acesta a primit cea mai mare pedeapsă pentru luare de mită.

Ziare.com prezintă extrasele relevante din documentul prin care fostul vicepreședinte al ANAF – acum stabilit în Italia – a fost condamnat la una dintre cele mai mari pedepse pronunțate pentru luare de mită, într-o perioadă în care aproape toți judecătorii au preferat să suspende procesele în așteptarea dezlegării pe rolul ICCJ a chestiunii privind întreruperea prescripției.

Șerban Pop - mâna lungă a Fiscului: a luat mită în 4 tranșe

„Evaluand circumstanţele concrete ale faptei, care au importanţă pentru stabilirea genului şi cuantumului pedepsei, Curtea reține că în 2008 inculpatul (n.r. – Pop Șerban), în calitate de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, coordonator al activităților de inspecție fiscală, a pretins, în cursul mai multor întâlniri, de la martorul denunțător (n.r. – Vîntu Ovidiu Sorin), suma de 5.000.000 euro, din care a primit suma de 2.500.000 euro, în patru tranșe succesive – 500.000 euro, în data de 08.09.2008, 500.000 euro în data de 06.10.2008, 1.000.000 euro în data de 01.12.2008 si 500.000 euro în data de 23.12.2008 – în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu (…). Inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a utilizat un mecanism elaborat de pretindere si primire a mitei, folosidu-se de intermediarii (…), dar și de firme offshore”, a reținut judecătorul în motivare.

„La evaluarea gravităţii faptei de luare de mită deduse judecății în prezenta cauză, Curtea are în vedere persoana inculpatului și atitudinea psihică a acestuia faţă de fapta comisă şi față de urmările acesteia. În ceea ce priveste acest aspect, Curtea reține că, analizarea componentei cognitive (intelective) – capacitatea infractorului de a-şi reprezenta elementele infracţiunii – poate justifica ideea unei gradări a vinovăţiei spre maxim atunci când această reprezentare este clară şi certă. În ceea ce priveste persoana inculpatului (n.r. – Pop Șerban), acesta are vârsta de 47 ani și are pregătire juridică superioară, fiind avocat în Baroului București. În aceste condiții, este evident că inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a constientizat perfect faptul că mijloace pe care le folosește în cadrul activității infracționale reprezentau mai degrabă forme de acțiune ale crimei organizate decât preocupari ale unui demnitar al Statului Roman, astfel cum era vicepreședintele ANAF”, notează judecătorul.

Șerban Pop a ales o viață profesională dublă: și demnitar, și infractor

Mai mult, funcțiile deținute de Șerban Pop de-a lungul carierei – consilier și șef de cabinet al ministrului de Finanțe la 27 de ani, apoi vicepreședinte al Fiscului la doar 34 de ani – au fost reținute de judecător ca fiind circumstanțe agravante pentru luarea de mită.

„Aceste funcții obținute de inculpatul (n.r. – Pop Șerban) în zorii carierei profesionale nu l-au responsabilizat, ci dimpotrivă, l-au determinat să aleagă o viață profesională dublă, marcată de aparenta distanțare de afacerile private în care era implicat, concomitent exercitării funcției publice. (…) Martorul (…) consultant financiar specializat în înființarea de societăți off-shore, dar și persoană apropiată de inculpatul (n.r. – Pop Șerban), a aratat că, în intervalul 2003-2004, inculpatul i-a solicitat să se interpună prin intermediul societăților nerezidente pe care le deținea între persoana sa și afacerile pe care le avea în desfășurare. Prin acest mecanism, ce relevă un aplomb infracțional deosebit, inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a avut posibilitatea să își controleze în continuare afacerile, fiind în același timp la adăpostul limitărilor cauzate de cerințele legale din România în cazul funcționarilor publici. (…) Comportamentul inculpatului (n.r. – Pop Șerban) după săvârşirea infracţiunii, în timpul procesului penal, a fost marcat de o atitudine nesinceră, de negare a săvârșirii faptei în ciuda evidenței probatoriului administrat. In plus, în plan procesual, inculpatul, prin avocații săi aleși, a datat dovadă de o evidentă dorință de tergiversare a soluționării prezentei cauze, dorință pentru realizarea căreia nu a precupețit niciun efort”, a mai arătat judecătorul.

De ce nu l-a ajutat pe Șerban Pop ultima decizie a CCR privind prescripția

Judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță reține în motivarea condamnării-record pronunțate pe numele lui Șerban Pop că acesta nu scapă nici după ultima decizie a CCR pe tema întruperii prescripției, pentru urmatoarele considerente pe care le redăm pe scurt:

• „Contrar celor afirmate de apărătorul inculpatului (n.r. – Pop Șerban), prescripția răspunderii penale nu a intervenit nici ca urmare a apariției deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi 358/2022”.
• „Chiar dacă la calcularea prescripţiei răspunderii penale, Curtea nu are în vedere actele de întrerupere îndeplinite în perioada 25.06.2018-30.05.2022, în prezenta cauză prescripția răspunderii penale nu s-a împlinit, existând acte întreruptive ale termenului de prescripție, intervenite în intervalul de timp anterior publicării în Monitorul Oficial a Deciziei din 26 aprilie 2018”.
• „Aplicarea retroactivă a normelor referitoare la efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură, folosind argumentul conform căruia întreruperea prescripției este o instituție de drept penal, întrucât influențează termenul de prescripție și poate conduce la înlăturarea răspunderii penale, și deci a posibilității de stabilire și aplicare a pedepsei ori măsurii educative, ar conduce la o lipsă de securitate și de previzibilitate în sistemul de drept”.
• „Art. 155 alin.1 C.p.p. (n.r. – întreruperea prescripției), incomplet temporar în perioada 25.06.2018 – 30.05.2022 ca urmare a deciziei CCR nr. 297/2018, nu întruneste condițiile unei „legi penale mai favorabile” în sensul art.5 C.pen. și pentru faptul că nu a fost legiferat în sensul înlăturării prescripției speciale. Astfel, potrivit art. 5 alin. 1 C.pen. „în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.
• „Curtea constată că dispoziţiile art 5 alin. 1 din Cp menţionează în mod expres că doar în situaţia intervenirii uneia sau mai multor legi, se aplică legea mai favorabilă, neputându-se asimila procesului de adoptare a unei legi penale mai favorabile împrejurările create de pronunţarea unei decizii a Curţii Constituţionale a României (…) . Decizia Curţii Constituţionale a României nu reprezintă o lege în sensul art. 5 din codul penal, astfel că nu se poate aplica retroactiv ca lege penală mai favorabilă, dispoziţiile imperative ale art. 147 alin. 4 din Constituţia României impunând ca deciziile Curţii Constituţionale să fie aplicabile doar pentru viitor”.
• „Conform jurisprudenței consecvente a Curții Constituționale, aceasta nu este legiuitor pozitiv, nu creează norme, legi penale. Astfel, față de împrejurarea că forma incompletă în care s-au regăsit dispozițiile art. 155 alin.1 din Codul penal, subsecvent Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, nu este rezultatul procesului deliberativ al organului legiuitor, nu reprezintă o opțiune a acestuia raportat la circumstanțele sociale și necesitățile legate de asigurarea apărării valorilor sociale care prezintă importanță la un moment dat într-o societate democratică, dispozițiile menționate nu întrunesc condițiile pentru a fi lege penală mai favorabilă”.

Șerban Pop, „înfundat” de Sorin Ovidiu Vîntu și de oamenii lui „de paie”

Fostul vicepreședinte al ANAF, Șerban Pop, a fost condamnat pe fond, luni, 12 septembrie, la o pedeapsă de 13 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Șerban Pop este în prezent în Italia, unde are drept de rezidență până în 2028.

Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu apel pe rolul Înaltei Curți. Hotârârea a fost pronunață în urma a 4 luni de judecată pe fond și 12 termene în instanță.

Sorin Ovidiu Vîntu și unul dintre oamenii lui de bază, Zizi Anagnastopol, au „pus umărul” la trimiterea în judecată a fostului vicepreședinte al ANAF, Șerban Pop, în al doilea dosar penal, cel în care este acuzat de procurorii DNA că, pe vremea când era în funcție, ar fi cerut o mită de 5 milioane de euro, din care ar fi primit jumătate, pentru rambursări anticipate de TVA, aferente unei mega-tranzacții.

Fostul sindicalist Liviu Luca - „omul de paie” al lui Sorin Ovidiu Vîntu în acționariatul PetromService (PSV) - a vorbit în instanță, miercuri, 27 iulie, despre cum „tătucul FNI” i s-a lăudat că a dat mită la vârful Fiscului pentru o rambursare ilegală de TVA de aproape 230 de milioane de lei.

Acesta este al doilea dosar penal al lui Șerban Pop, el fiind judecat și alături de Horia Simu pentru trafic de influență, în legătură cu închiderea Dosarului Cuprom de pe rolul DIICOT. În acest dosar era vizată și fosta șefă DIICOT, Alina Bica, dar aceasta a obținut achitarea la ÎCCJ.

Eșec în instanță pentru Cătălin Cherecheș. Primarul fugar a încercat să obțină anularea condamnării pentru luare de mită

Curtea de Apel Cluj a decis joi, 18 aprilie, că fostul primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare. Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată contestaţia în care...

Condamnare la 18 luni de închisoare, în procesul legat de crima comisă de actorul Alec Baldwin

Hannah Gutierrez, armuriera de la filmările pentru westernul "Rust", a fost condamnată luni la un an şi jumătate de închisoare pentru moartea cineastei Halyna Hutchins, care a fost...