Adrian Secureanu de la Malaxa „pariază” pe prescripție. Expertizele, modalitatea „legală” de tergiversare a proceselor după decizia CCR

Adrian Secureanu așteaptă cu sufletul la gură, pe 8 februarie, pronunțarea definitivă în dosarul în care a fost condamnat la 5 ani și 10 luni pentru abuz în serviciu pe vremea când era la șefia Spitalului Malaxa, dar până atunci încearcă din răsputeri să scape și de dosarul în care este judecat pentru delapidare.

La termenul de luni, 23 februarie, avocații lui Adrian Secureanu au susținut că unii experți ajung să fie desemnați mai des în dosarele DNA decât alții.

Avocații fostului manager de la Spitalul Malaxa – condamnat pe fond, printre altele, pentru că și-a renovat vila pe banii unității medicale – au susținut că specialista care a realizat expertiza financiar-contabilă din dosarul de delapidare ar fi fost influențată de către procurorul DNA.

Deși greu de dovedit în instanță teza că procurorul i-ar fi „șoptit” expertului ce să scrie, avocații lui Adrian Secureanu știu că „timpul curge în favoarea inculpatului” și ar vrea să atingă termenul de prescripție generală.

Expertizele, „soluția legală” pentru tergiversarea proceselor

Strategia lui Adrian Secureanu ar da roade după pronunțarea deciziei CCR din 2018, atunci când instanța de control constituțional a decis că articolul 155 din Codul penal (cel care reglementează prescripția specială) este neconstituțional.

O a doua decizie a CCR, pronunțată anul trecut, a constatat că viciul de neconstituționalitate nu a fost reparat de Parlament, motiv pentru care România nu a avut legislație pe tema întreruperii cursului prescripţiei în perioada 2018-2022.

Cum cele mai „cronofage” probe în procesul penal sunt expertizele, apărătorii le folosesc din plin: de exemplu, în Dosarul Hexi Pharma, judecătorii au dispus o a doua expertiză în apel (care a durat încă un an), deși fusese efectuată deja una cu același obiectiv la fond. Până la finalizarea expertizei și până s-au epuizat de obiecțiunile avocaților la raportul specialiștilor faptele s-au prescris, iar dosarul a fost închis.

În fapt, practica judiciară a arătat că o expertiză într-un dosar complex durează cel puțin un an. Instanța desemnează din oficiu un expert, care este ales în mod aleatoriu din lista celor acreditați de Ministerul Justiției.

După finalizarea expertizei, avocații pot să ceară lămuriri sau să facă obiecțiuni la expertiză, procedură care mai durează câteva luni.

De aceea, o judecătoare de la Judecătoria Bistrița a dispus sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) tocmai pentru că aplicarea deciziei Curții Constituționale duce la „un risc sistemic de impunitate” în toate dosarele, mai ales în cele în care este nevoie de expertize?

• „Există numeroase motive de ordin procedural, dar şi extrinseci procedurii penale, care pot conduce la prelungirea proceselor penale peste durata termenului general de prescripţie. Volumul ridicat de lucrări penale, coroborat cu lipsa de judecători, procurori şi poliţişti judiciari, exacerbează acest risc până la nivelul la care se pot crea grave tulburări pentru bunul mers al justiţiei penale.
• Depăşirea termenului general de prescripţie nu echivalează cu depăşirea unei termen rezonabil a procesului penal, atât timp cât actele procesuale sunt efectuate în mod ritmic, luând în calcul şi complexitatea cauzei.
• Mai mult, există numeroşi factori aliaţi în afara controlului organelor judiciare care, luaţi cumulat sau individual, afectează durata procesului penal, precum: momentul sesizării/constatării infracţiunii, conduita procesuală a părţilor, durata de efectuare a expertizelor şi constatărilor, durata de executare a dispoziţiilor prin intermediul instrumentelor de cooperare internaţională, durata necesară exercitării dreptului la apărare.
• Prin urmare, există un risc sistemic de impunitate în cazul infracţiunilor care fie au fost reclamate cu întârziere, fie necesită în probaţiune efectuarea unor expertize dc specialitate complexe, fie prezintă elemente de extraneitate care presupun utilizarea instrumentelor de cooperare internaţională şi nu numai”, arată magistratul.

Adrian Secureanu are două dosare pe rol: unul în care este acuzat de abuz în serviciu, a cărui soluționare definitivă o așteaptă la Curtea de Apel pe data de 8 februarie, iar altul de delapidare, care se află încă pe rolul Tribunalului București.

Ambele dosare vizează fapte din perioada 2009-2016 pe vremea când Secureanu era în funcția de manager al Spitalului Malaxa.

Cum articolul care reglementa prescripția specială a „picat” la analiza CCR, lui Secureanu i se aplică termenele de prescripție generală, de la art. 154 Cod penal.

Potrivit acestui articol, termenul general de prescripție al faptelor este 8 ani, atunci când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.

În cazul lui Secureanu, delapidarea și abuzul în serviciu au limite de pedeapsă de la 2 la 7 ani de închisoare.

Când se prescriu faptele lui Adrian Secureanu

Acum, totul depinde de interpretarea judecătorului dacă faptele lui Secureanu sunt prescrise sau nu, magistratul fiind cel care calculează data exactă de la care „curge” termenul de prescripție.

Dacă ar fi să ia în calcul data primei fapte, ar rezulta că infracțiunile comise de fostul manager de la Malaxa ar fi prescrise deja.

Chestiunea a făcut obiectul dezbaterilor din apel, în dosarul în care Secureanu a fost condamnat pe fond la 5 ani și 10 luni de închisoare pentru abuz în serviciu.

Pe data de 9 ianuarie, avocații lui Secureanu au cerut încetarea procesului penal.

„Faptele abuz în serviciu erau prescrise la data aducerii la cunoștință a acuzației. Termenul de prescripție al abuzului în serviciu se calculează de la data producerii primei pagube, în cazul nostru din 2009. Legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani, iar termenul de prescriere e de 8 ani. Până la data la care ne-au chemat pe noi, adică în 2020, faptele erau deja prescrise”, a arătat avocatul Dan Voinea.

În schimb, procurorii au cerut condamnarea lui Adrian Secureanu la o pedeapsă orientată spre maximul special prevăzut de lege pentru abuz în serviciu, pe motiv că acesta, în calitate de manager, și-a ajutat amanta să-și opereze mama pe banii Spitalului Malaxa și pentru că și-a montat termopane la propria vilă pe banii unității medicale.

Procurorul de ședință a arătat că, în cazul lui Secureanu, este vorba despre cinci fapte de abuz în serviciu, dintre care numai două intră sub incidența prescripţiei speciale, după decizia CCR din 26 mai 2022.

„Chiar și dacă s-ar aplica deciziile CCR și ICCJ ar fi doar pentru 2 din cele 5 fapte, pentru celelalte 3 suntem în interiorul termenului general de prescripție. Pentru cele două fapte solicităm neaplicarea deciziilor CCR din 2018 și 2022 pentru că ele creează un risc sistemic de impunitate. Solicităm aplicarea directă a jurisprudenței europene”, a solicitat reprezentanta DNA la ultimul termen de judecată.

Soluția va fi pronunțată în data de 8 februarie.

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...