Fostul ministrul Sebastian Vlădescu a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență

Fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la opt ani şi şase luni de închisoare în dosarul legat de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa.

În același dosar a mai fost condamnat și Cristian Boureanu, la patru ani şi trei luni de închisoare. Decizia magistraţilor nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.

ÎCCJ s-a pronunţat, joi, în dosarul legat de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa.

Fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu a fost condamnat la opt ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită şi trafic de influenţă, Mircea Ionuţ Costea, fost angajat în cadrul Ministerului Finanţelor, "deţinând o funcţie de conducere într-o bancă de stat la data faptelor", a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită. De asemenea, Cristian Boureanu a fost condamnat la patru ani şi trei luni de închisoare pentru trafic de influenţă.

În acelaşi dosar, Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a primit o pedeapsă de cinci ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită, iar Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R, a fost condamnată la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă.

”Cauza are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005-2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora, în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate”, a transmis DNA, în noiembrie 2019, odată cu trimiterea dosarului în instanţă.

Potrivit procurorilor, activitatea infracţională s-a desfăşurat în două etape.

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuţ şi cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, inculpaţii au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi, astfel:

- O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii;

- Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuţiei sale la activităţile infracţionale, a încheiat anterior un acord de recunoaştere a vinovăţiei, admis de instanţa de judecată.

Potrivit procurilor, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizarea circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Cu privire la sumele primite de intermediarii denunţători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, Direcţia Naţională Anticorupţie a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).

Redeschiderea urmăririi penale în dosarul privind controlul ISU de la Ferma Dacilor. ÎCCJ va judeca conflictul de competență

ÎCCJ va judeca, marţi, 23 aprilie, conflictul între instanţe privind competenţa de soluţionare a cererii DNA de redeschidere a urmăririi penale în legătură cu modul în care...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...