Ce scumpiri ne așteaptă până la finalul anului. Analist economic: ”Nu este exclus să vedem motorina și benzina la 12-13 lei litrul”

Miercuri, 15 Iunie 2022, ora 22:10 5435 citiri
Mașină alimentată cu motorină la pompa FOTO: Pixabay.com

Situația economică din România nu va fi una favorabilă în perioada următoare. Vom resimți din plin criza iar prețurile vor continua să crească, pe fondul unei slăbiri tot mai accentuate a leului. Faptul că în curând românii nu își vor mai permite multe produse este deja cunoscut însă clasa politică lasă impresia că totul este sub control.

Analiștii atrag atenția că o criză economică ne va lovi în plin și nu suntem pregătiți să-i facem față. Mulți nu au soluții de backup și se bazează pe guvern. Însă Guvernul pare mai preocupat de cum percepe electoratul măsurile decât de găsirea unor rezolvări viabile și aplicarea lor cât mai rapidă.

Adrian Negrescu: ”Nu este exclus să vedem motorina și benzina la prețul de 12-13 lei litrul”

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru Ziare.com în ce situație se află România acum și ce urmează în curând.

”Știți fabula cu greierele și furnica? Din păcate statul român joacă în acest moment rolul greierului care nu se gândește mai deloc la ce iarnă urmează.

În loc să se pregătească pentru iarnă, pentru provocările economice, autoritățile cântă de zor arii politicianiste, cu iz fiscal, continuă să se întreacă în idei și propuneri, iar măsurile de avarie întârzie.

Cele mai noi estimări privind evoluția petrolului indică o cotație de 175 de dolari/baril, dacă embargo-ul la adresa petrolului rusesc se va extinde și dacă OPEC va continua să țină producția sub nivelul cererii.

Asta înseamnă că, dacă cel mai negru scenariu se va îndeplini, nu este exclus să vedem motorina și benzina la 12-13 lei/litru în cel mai rău caz. Prețuri care, dacă le vom vedea la pompă, vor trimite economia românească direct în recesiune”, a explicat Adrian Negrescu.

Până unde va urca euro

Specialistul arată că producția industrială este în scădere, iar în ceea ce privește rezervele de gaze pentru iarna care urmează, stăm la fel de prost. Iar peste toate, moneda Euro pare să tindă vertiginos spre 5 lei.

”Asistăm deja la un recul economic puternic, dovadă scăderea producției industriale cu 3%, a comerțului și a contribuției industriei la formarea PIB. Din păcate, în fața acestei situații, ar trebui să luăm măsuri concrete de temperare a inflației, a efectelor sale negative.

Nici în zona asigurării rezervelor necesare de gaze naturale nu stăm foarte bine, iar perspectiva raționalizării consumului, mai ales în zona consumatorilor industriali, la iarnă, devine una foarte posibilă dacă Rusia va opri gazul către România, așa cum a făcut-o cu Polonia, cu Ungaria.

Dacă prețurile la carburanți vor crește, dacă BNR va da semnalul flexibilizării cursului către un 5 lei/euro, atunci să ne așteptăm la creșteri de prețuri semnificative în zona alimentară, în zona serviciilor și a comerțului în general”, a mai explicat analistul economic.

”Statul va alege la iarnă soluția cea mai proastă”

Adrian Negrescu este de părere că, ”în loc să se așeze la masă cu BNR și să creioneze un plan de măsuri concrete, de aplicat acum, în cel mai scurt timp, autoritățile, precum greierul, se preocupă de cum percepe electoratul ideile propuse, ariile cu iz fiscal fiind, bineînțeles, mai ușor de interpretat decât niște reforme dure, dar necesare, de care are nevoie statul român”.

”Din păcate, pare că ”greierul” românesc va alege, la iarnă, soluția cea mai proastă. Să crească, indirect, prin inacțiune, presiunea inflației și să aștepte, cu un optimism inconștient, să trecem de iarnă.

Se va împrumuta în continuare la cele mai mari dobânzi și ne va amăgi cu pseudo-pachete sociale, precum voucherele de 4 lei/zi pentru săracii României.

La cum se anunță vremurile, cele 3 milioane de ”carduri de sărac” vor fi prea puține”, a mai spus specialistul.

Ce se va întâmpla cu dolarul

Un sondaj realizat în rândul oamenilor de afaceri, manageri şi angajaţi cu funcţii de conducere în companii private arată că aceștia anticipează o creștere a monedei americane.

În privinţa cursului dolarului american, cei mai mulţi dintre manageri (26,7%), văd un dolar sub nivelul de 4,4000 lei, iar 20% în intervalul 4,6000-4,7000 lei, potrivit Adevarul.ro.

12,6% mizează pe o depreciere semnificativă a monedei naţionale, undeva în intervalul 4,8000-4,9000 lei/dolar.

De asemenea, managerii chestionați despre cele mai mari pericole pentru economia românească, în următoarele şase luni, 33.3% din executivii companiilor au trecut, pe primul loc, inflaţia – creşterea preţurilor la energie, materiale, servicii etc.

Dincolo de efectele inflaţiei, investitorii sunt preocupaţi de scăderea vânzărilor (25%), accentuarea blocajului financiar (12,5%), intrarea în insolvenţă/faliment a partenerilor (12,5%), regionalizarea războiului (10,5%).

Accentuarea blocajului financiar, scăderea apetitului investiţional şi creşterea dobânzilor se află, de asemenea, printre cele mai mari temeri ale investitorilor legate de evoluţia economică din 2022.

De unde provine energia utilizată în UE?

UE este atât producător, cât și importator de energie. În 2020, cea mai mare parte a energiei disponibile în statele membre ale UE a provenit din importuri, se arată într-un raport al Consiliului European.

Din 2021, Europa se confruntă cu o creștere a prețurilor energiei, care se înscrie într-o tendință de creștere la nivel mondial. Statele membre ale UE au reacționat prompt la această situație. Acestea au convenit asupra necesității de a acționa în mod coordonat și de a lua măsuri urgente pentru a atenua impactul acestei creșteri în special asupra celor mai vulnerabile gospodării și întreprinderi.

Peste 40% din energia produsă în UE provine din surse regenerabile, în timp ce aproximativ o treime a fost generată în centrale nucleare.

Rusia este principalul furnizor al UE de combustibili fosili. Peste jumătate din combustibilii fosili solizi importați în 2020 (în principal cărbune) au provenit din Rusia, iar 43% din gazele naturale importate au provenit din aceeași țară.

Invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 a afectat și mai mult piețele energiei, provocând noi creșteri ale prețurilor energiei și preocupări cu privire la capacitatea UE de a-și asigura aprovizionarea cu energie.

În martie 2022, liderii UE au convenit să elimine treptat dependența UE de combustibilii fosili ruși, având în vedere invadarea Ucrainei de către Rusia și preocupările legate de securitatea aprovizionării cu energie.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Scrie pe Ziare.Com