Victime colaterale, in Italia sau Romania. Incepe scoala

Cum incepe astazi anul scolar in Italia dupa 6 luni de stop; in Peninsula e mare criza de profesori iar copiii romani se numesc Matteo si Gabriele.

In aceasta toamna de pandemie covid, Italia si Romania au doua mari evenimente in comun: inceperea noului an scolar in aceeasi zi si organizarea alegerilor administrative (in Italia in unele regiuni).

Romania si Italia mai au ceva care le leaga: acel sentiment de singuratate al profesorilor, favorizat de senzatia de a fi fost aruncati in gura lupului de o administratie care nu s-a preocupat timp de decenii de pedagogie, ci de cum sa cheltuie cat mai putin intr-un domeniu vital precum cel al educatiei. Scoala a fost vazuta ca o suma de individualitati (directori, profesori) care trebuie sa gestioneze cum poate mai bine problema claselor cu numar mare de elevi, "classe pollaio". Covid19 a deschis Cutia Pandorei si a scos la suprafata conditia neplacuta a scolilor, lipsurile si dificultatile profesorilor, iar in clasele supraaglomerate va fi extrem de dificila respectarea normelor anti-covid.

Putini ar fi crezut ca Italia va trai momentul in care sa ii lipseasca profesorii sau salile de clasa. Criza de medici din urma cu cativa ani, rezolvata cu ajutorul strainilor, multi romani, atrasi de un sistem sanitar cu spitale de excelenta (dar cu grave carente cauzate de lipsa investitiilor in ultimii ani) este urmata acum de o adevarata criza de profesori.

Italia, prima tara europeana care a inchis scolile in 24 februarie, din cauza pandemiei, este si ultima care le deschide, astazi 14 septembrie. Italia, care in luna martie isi transporta mortii de la morga direct la cimitir cu camioanele armatei, deschide astazi portile scolilor, si spera sa fi lasat in urma socul generat de pandemie.

Sunt circa 8 milioane de elevi care traiesc ingrijorarea reintoarcerii la scoala dupa 6 luni de stat acasa. In ciuda asigurarilor venite din partea autoritatilor - premierului italian, Ministrului Educatiei, al Sanatatii, anul scolar incepe fara circa 20.000 de sali de clasa. In regiunea Lazio una din 3 scoli nu se va deschide pentru ca nu are spatii pentru toti elevii. In toata Italia, multe catedre vor ramane goale; se estimeaza ca lipsesc circa 60.000 de cadre didactice si personal auxiliar, la care se va adauga numarul profesorilor cu o sanatate "fragila" care vor fi scutiti de a intra in clase pe perioada pandemiei si care nu se stie inca daca vor putea lucra de acasa. Si mai are de rezolvat inca o dilema: cum vor fi inlocuiti cei 13.000 profesori depistati pozitiv la testul covid?

De la nivel central, autoritatile au incercat sa ii responsabilizeze atat pe parinti cat si pe directori. Parintii vor trebui sa ia temperatura copiilor inainte ca acestia sa plece la scoala. Cine are febra, va trebui sa ramana acasa. Cine nu, poate urca in autobuzul scolii. Scolile nu au fost obligate sa instaleze termoscanere la intrare, desi in mai multe randuri medicii si-au spus raspicat parerea: e esential ca temperatura sa fie luata cu acelasi instrument. Cine insoteste copilul la scoala va trebui sa dea cu subsemnatul in fiecare dimineata astfel incat, in cazul depistarii unui caz pozitiv, listele sa fie trimise directiei de sanatate publica. Pe directori ii apasa problema raspunderii penale in cazul izbucnirii unui focar in scoala lor, cu toate consecintele unei anchete penale si costurile enorme pentru un avocat.

Fiecare scoala s-a organizat cum a putut. In asteptatea bancilor cu un singur loc - pana azi au ajuns in scoli circa 100.000 din cele 2,5 milioane promise de comisarul pentru urgenta covid- cei care lucreaza in domeniu si-au dat de lucru. Unii au taiat in doua bancile existente deja.

Ieri vorbeam cu o tanara romanca, invatatoare la Milano. Imi spunea ca si-a cumparat din banii ei computer, imprimanta, tot ce era necesar pentru a-si mentine serviciul si daca ar fi nevoie sa lucreze la distanta. Impreuna cu o alta colega lucreaza in clasa de 25 de copii, dupa noile reguli. Intra in clasa ca un chirurg in sala de operatii, cu masca, viziera, combinezon; dupa doar o saptamana senzatia e aceea de colaps psihic (unele scoli au inceput activitatea in urma cu o saptamana).

Printre romanii de toate profesiile pluteste o tristete infinita care nu are nimic de-a face cu venirea toamnei, si frica le ingheata planurile de viitor. Pandemia a declansat o senzatie de neputinta pe toate fronturile, se vede mai accentuat la romanii au considerat Italia ca pe o tara in care se afla pe o perioada determinata. Acum au un mare dubiu: va mai fi posibila intoarcerea? Vor mai avea acea atractie pentru tara in care s-au nascut, acea dorinta de a - si trai linistiti batranetile, de a manca sanatosi pensia acolo, pe meleagurile de unde au plecat?

Tot mai multi aici, in Nord, in Lombardia, sunt "hopelessness", au pierdut aceasta speranta. S-a intamplat totul asa, putin cate putin. Insa pandemia le-a dat lovitura de gratie. Cu ani in urma, au decis sa plece din tara pe o perioada determinata. Ceva gen "nu-i mult, o luna chinuita... ". Apoi pentru trei luni; pentru 6 luni. Hai, pentru un an, si mai vin acasa in august, in vacanta. Au venit pe lume copiii lor, acestia au invatat limba tarii de adoptie si cand se intorceau acasa au vazut ca ceilalti radeau pentru ca nu mai stiau sa vorbeasca romaneste.

La un moment dat au inteles ca locurile din care au plecat, asa cum le stiau, nu mai exista decat in mintea lor. In timp ce viata i-a impins sa la decizii drastice, sa faca imprumuturi, sa cumpere o masina, o casa, de exemplu, in noua tara, in cea de suflet se mai intorceau din cand in cand, uneori de forta majora, pentru funeraliile celor dragi plecati in lumea celor drepti.

Acesti oameni aveau dreptul de a spera acasa la ei. Domnilor guvernanti, "diaspora" are mai mare nevoie de speranta decat de promisiuni cu strazi asfaltate, oamenii nu au nevoie de proiecte fara temelii. Oamenii vor sa fie vazuti, ascultati, intrebati. Nu am vazut niciun afis care sa vorbeasca de speranta: asa, in general, si fara vreo legatura cu un adversar politic. Milioane de romani continua sa dea ce au mai bun in ei altor state. Construiesc podurile strazile, autostrazile, casele altora. Sunt profesori in scolile altora. Salveaza vieti umane in spitalele strainilor, sunt asi in domenii extrem de sofisticate, in timp ce ai lor dragi de acasa vad moartea cu ochii pentru ca le e frica sa apeleze la spital, si asteapta in patul lor, in speranta ca le trece durerea. Se roaga in biserici straine si isi fac crucea ortodoxa in bisericile catolicilor, cauta icoanele noastre, ortodoxe, in fata carora spun rugaciunea; pentru ca spera ca va veni ziua in care sa isi aduca acasa copiii, chiar nepotii, si sa vada schimbarea aceea pe care o citim in afisele electorale, dar care intarzie sa vina.

Aproape 10 la suta din populatia scolara a Italiei nu are cetatenie italiana. Sunt multi chinezi, Li, Wang, Zhang, Liu, parintii lor au venit in Italia de la 10.000 km, au fost dispusi sa schimbe totul in viata lor, sa schimbe continentul. Si-au pastrat numele. Dupa ei vin romanii, ca numar. Romanii au venit aici putin inselati de distanta mai mica Romania-Italia, numai 2.000 km, inselati si de acel posibil, oricand, dar halucinant dus- intors cu masina sau cu avionul; ferm convinsi ca Italia e aci peste drum de Romania si la nevoie isi pun repede bagajele la usa si se intorc acasa. Dar numele copiilor lor sunt Matteo nu Matei, Giulia, nu Iulia, Gabriele nu Gabriel.

Georgiana Baciu este absolventa a Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala din Bucuresti, cu o experienta de 22 de ani ca jurnalist la cele mai importante publicatii centrale din Romania. In urma cu 14 ani s-a stabilit in Italia, unde a continuat activitatea ca si corespondent de televiziune. In prezent, activeaza in domeniul asigurarilor.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

O importantă țară europeană elimină temele pentru acasă obligatorii pentru elevi

În Polonia, temele obligatorii pentru acasă au fost anulate în cazul elevilor din clasele I-III, iar în cazul claselor IV-VIII, sunt facultative, transmite Euronews. Reforma a intrat în...

Atac sub centură la Simona Halep: ”S-o anunțe cineva. Țara aia unde a avut ea domiciliul când era mai mică...”

Din cauza unei afecțiuni medicale, Simona Halep a ratat meciul pe care echipa României l-a susținut la finalul săptămânii trecute cu Ucraina, în competiţia Billie Jean King Cup. În...