Task, meeting, skills, atasez si ma focusez: Ce limba vorbesc oamenii din corporatii (si nu numai)?

Mediul de afaceri romanesc este expus tot mai mult la fenomenul de globalizare, iar Internetul a daramat barierele de comunicare si comert. Aceste lucruri au determinat influentarea limbii romane de cele cu circulatie internationala, cu precadere de engleza.

Astfel, "romgleza" - dupa cum a fost botezata - devine din ce in mai folosita. Si nu doar in corporatii, unde majoritatea angajatilor stiu cel putin o limba straina si lucreaza cu filiale si clienti din alte tari, ci si in companiile antreprenoriale autohtone. Ba chiar unele cuvinte si exprimari din engleza au intrat in limbajul colocvial si le folosim chiar si atunci cand ne facem un CV.

"Este evident ca influenta limbii engleze asupra limbii romane actuale are un caracter din ce in ce mai pronuntat, uneori chiar exagerat", precizeaza Corina Popa, fondatoarea proiectului Scoala de gramatica, pentru Ziare.com.

Am identificat cateva tendinte in vorbirea cotidiana pe care le-am dezbatut cu ea.

1. Folosirea termenilor in engleza, desi limba romana are cuvinte care exprima acelasi lucru

Exemple:

• task in loc de sarcina (de lucru)
• skill in loc de abilitate
• meeting in loc de sedinta/intalnire
• deadline in loc de termen limita/data limita
• trend in loc de tendinta

"Aceste cuvinte preluate din limba engleza se numesc anglicisme: sunt neadaptate sistemului lingvistic romanesc din punct de vedere grafic, fonetic si morfologic, avand caracterul de xenism - se dovedesc, in majoritatea cazurilor, inutile, dat fiind ca limba romana are deja un termen capabil sa exprime la fel de exact conceptul sau lucrul desemnat in engleza, spune Corina Popa.

Inventarul anglicismelor este destul de mare: business, casual, make-up, beauty-tips, look, gloss, lifting etc. - cele mai ofertante zone fiind mediul de afaceri si industria modei si a frumusetii.

"As recomanda mai multa precautie in utilizarea excesiva, pana la sufocarea prezentei cuvintelor romanesti. Cum limba este un organism viu, pot ajunge sa arunce in desuetudine cuvintele romanesti existente, devenind asimilate in dictionare ca neologisme", sustine Corina Popa.

Daca a imprumuta termeni strict specializati (de regula, monosemantici) in domenii precum economia sau informatica este o necesitate, xenismele mentionate anterior pot fi usor evitate, prin folosirea termenilor echivalenti din romana.

2. Folosirea unor cuvinte in romana care seamana din punct de vedere fonetic cu cele in engleza, dand nastere unor propozitii care nu au sensul dorit.

Exemple:

• (Proces de) inductie, cu sensul cuvantului induction din engleza: in limba romana, inductie are legatura cu campul electromagnetic si nu cu integrarea noilor angajati in companie.
• Atasez un document in acest email, cu sensul verbului to attach din engleza: in limba romana, corect ar fi sa spunem ca anexez un document intr-un email.

Corina Popa spune ca aceasta categorie este cea mai controversata si necesita cele mai multe explicatii. Practic, este vorba despre un fenomen lingvistic numit "calc". Marele lingvist Theodor Hristea il considera un procedeu mixt de imbogatire lexicala, deoarece presupune copierea unui model extern si redarea lui cu mijloace interne, in cazul nostru - ale limbii romane. Astfel, putem considera acest fenomen la granita dintre traducere si imprumut.

In functie de ceea ce se "copiaza" de la un cuvant strain, dar si de elementele care ajung sa imbogateasca vocabularul limbii influentate, calcul lexical poate fi de structura morfematica (numit uneori, pe scurt, calc lexical) si de structura semantica (numit calc semantic), explica fondatoarea Scolii de gramatica.

Primul subtip putem spune ca nu a generat structuri care sa deranjeze urechile vorbitorilor romani, fiind responsabil pentru imbogatirea vocabularului cu lexeme derivate, precum: "prepaid" (preplatit), "to subscribe" (a se subscrie) sau cu structuri ca "watch dog (of democracy)" - caini de paza (ai democratiei), "White House" - Casa Alba etc.

Cel care ne da batai de cap, generand coliziuni omonimice si "falsi prieteni", asemeni celor de mai sus, este calcul semantic. Acesta poate fi considerat o sursa de omonimie, atunci cand nu exista nicio legatura intre sensul vechi (deja existent in limba) si noul sens imprumutat, mentioneaza Corina Popa.

Astfel, apar asa-zisii "prieteni falsi" - potentiale surse de greseli, precum: engl. abstract (rom. abstract cu sensul de "rezumat"), engl. apply (rom. a aplica cu sensul de "a face o cerere, "a candida"), engl. attachment (rom. atasament cu sensul de "anexa"), engl. determined (rom. determinat cu sensul de "hotarat, decis"), engl. expertise (rom. expertiza cu sensul "cunoastere a unui domeniu"), engl. topic (topica cu sensul de "subiect, tema").

"Cum versatil si locatie sunt doar doua exemple de cuvinte carora DEX le-a adaugat recent sensuri noi, putem astepta, in timp, schimbari si in cazul sensurilor cuvintelor pe care le-am mentionat", precizeaza Corina Popa.

3. Inventarea unor cuvinte in limba romana, asemanatoare din punct de vedere fonetic cu cele din engleza

Exemplu:

• A se focusa (pe ceva), de la verbul to focus din engleza: acest verb nu exista in limba romana.

Aici ne referim la cazurile de adaptare morfologica a anglicismelor. "In general, verbele din limba engleza sunt preluate in romana si asimilate primei conjugari. Astfel, verbul a se focusaeste incadrat in clasa verbelor terminate in -a la infinitiv, cu flexiune in -ez (a se focusa - ma focusez, a forwarda - forwardez, a marketiza - marchetizez, a up-data - up-datez etc.). Mai restransa si rezervata comunicarii informale ar fi seria verbelor incadrate in conjugarea a IV-a: a bipui, a chatui. Iar lista poate continua", precizeaza Corina Popa.

***

Corina Popa este fondatoarea Scolii de gramatica, activist in educatie, presedintele organizatiei InterEDU, consilier pe probleme de educatie la Parlamentul Romaniei. Ea isi desfasoara activitatea de cercetare in domeniul neurolingvisticii aplicate educatiei la Asociatia Spaniola de Lingvistica Cognitiva. De profesie filolog, cu studii in domeniul relatiilor internationale, Corina a urmat Scoala Diplomatica din Madrid si, dupa absolvirea ei, s-a intors in tara pentru a ne ajuta sa vorbim corect romaneste.