România, printre țările cu cele mai puține zile de școală. Cerințele elevilor de prelungire a duratei cursurilor, neascultate și în acest an

Elevii din România au început școala luni, 13 septembrie, cu prezență fizică. Aceștia vor face cursuri 34 de săptămâni, cu o săptămână mai mult decât anul trecut. Cu toate acestea, țara noastră rămâne la coada clasamentului la nivelul statelor europene în privința duratei anului școlar.

Anul școlar 2021-2022 este împărțit în două semestre. Primul va avea 14 săptămâni de cursuri, pe când al doilea va avea 20 de săptămâni de cursuri.

România, în top 4 țări cu cele mai puține zile de școală

Rețeaua europeană Eurydice a publicat un raport privind organizarea anului școlar în statele europene, de unde reiese că, în țara noastră, copiii petrec foarte puține zile la școală.

Potrivit raportului, în România elevii merg la cursuri 167 de zile în ciclul primar și 172 de zile în ciclul gimnazial și liceal.

Topul țărilor cu cele mai puține zile de școală

• Grecia
• Malta
• Albania
• România
• Letonia

La polul opus se află Danemarca și Italia, țări în care elevii merg la școală circa 200 de zile pe an, adică au aproximativ o lună în plus de cursuri.

Topul țărilor cu cele mai multe zile de școală

• Danemarca, Italia
• Republica Cehă
• Norvegia și Slovenia
• Olanda și Slovacia
• Germania și Slovacia

Elevii vor mai multe zile de școală

Mai multe asociații de elevi și ONG-uri au adresat o scrisoare deschisă Guvernului și Parlamentului, încă din aprilie 2021, prin care cereau ca România să nu mai aibă un an școlar atât de comprimat. Mai mult, au solicitat începerea cursurilor la 1 septembrie 2021, dar și vacanțe mai scurte, ritmice și periodice în timpul anului, susținând că cele lungi afectează major copiii.

Aceștia invocau, de asemenea, raportul referitor la zilele de școală ale statelor Uniunii Europene, când țara noastră era, de asemenea, la coada clasamentului.

”Într-un an şcolar având doar 33-34 de săptămâni, programa şcolară trebuie parcursă într-un ritm dinamic, de multe ori actul educaţional devenind unul fuşerit (competenţele ajung să fie achiziţionate artificial, doar ca să fie bifate într-o condică sau raport). Astfel, elevii şi profesorii ajung să se plângă de curriculum încărcat”, se arăta în scrisoarea deschisă.

Ministrul Educației anunță modificări, dar de la anul

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a declarat în 27 iunie că va propune ca din toamna anului 2022 să crească durata perioadei de cursuri și că vacanța de vară ar trebui să fie mai scurtă.

Acesta susține că a încercat să modifice structura anului școlar 2021-2022, dar că propunerea nu i-a fost acceptată, invocându-se nevoia de predictibilitate.

”Structura anului şcolar pentru anul şcolar 2021-2022 este deja stabilită. Mai departe, din toamna anului 2022, am făcut publică opinia mea, pe care o susţin: este nevoie de o creştere a duratei cursurilor. Suntem printre ultimele ţări europene din punctul de vedere al duratei cursurilor. Elevii germani stau cu doi ani și jumătate mai mult în școală în raport cu elevii din România”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Zilele de școală ale țărilor din Europa

Țară Zile școală primară Zile gimnaziu Zile liceu

• Albania: 165 – 165 – 157
• Malta: 165 – 165 – 165
• Franța: 162 – 162 – 180
• Bosnia-Herțegovina: 170/188 – 160/180 – 160/180
• Cipru: 174 – 164 – 164
• Letonia: 170 – 179 – 184
• Spania: 175 – 175 – 175
• Estonia: 175 – 175 – 175
• Croația: 175 – 175 – 175
• Luxembourg: 178 – 178 – 178
• Grecia: 173 – 183 – 183
• Lituania: 175 – 185 – 185
• Suedia: 178 – 178 – 178
• Portugalia: 179 – 179 – 179
• Ungaria: 179 – 179 – 179
• Bulgaria: 179 – 179 – 179
• Macedonia: 180 – 180 – 180
• Austria: 180 – 180 – 180
• Islanda: 180 – 180 -180
• Turcia: 180 – 180 – 180
• Serbia: 180 – 180 – 185
• Muntenegru: 182 – 182 – 182
• Belgia: 182 – 182 – 182
• Irlanda: 183 – 167 – 167
• Finlanda: 187 – 187 – 187
• Germania: 188 – 188 – 188
• Polonia: 188 – 188 – 188
• Olanda: 189 – 189 – 189
• Slovenia: 189 – 189 – 189
• Marea Britanie: 190 – 190 – 190
• Slovacia: 190 – 190 – 190
• Norvegia: 190 – 190 – 190
• Elveția: 192 – 192 – 192
• Rep. Cehă: 195 – 195 – 195
• Danemarca: 200 – 200 – 200
• Italia: 200 – 200 – 200

Victoria Rusiei în Ucraina ar avea consecințe devastatoare pentru apărarea NATO. Polonia, Ungaria, Slovacia și România sunt amenințate

Actuala dezbatere americană privind acordarea de asistență militară suplimentară Ucrainei se bazează în parte pe presupunerea că războiul va rămâne în impas, indiferent de acțiunile...

Analiză: Jocul (secret) al Rusiei și Ungariei în România

Oamenii rușilor se pot infiltra în serviciile secrete și instituțiile românești? Sau sunt deja aici? Și cum a ajuns Ungaria prietenă la cataramă cu România? Raportul Consiliului Suprem...