Realitatea SF creata cu nanotehnologii. La ce sa ne asteptam si cum contribuie Romania la asta? - Interviu cu profesorul Eden Mamut

Duminica, 08 Martie 2020, ora 16:26
10136 citiri
Realitatea SF creata cu nanotehnologii. La ce sa ne asteptam si cum contribuie Romania la asta? - Interviu cu profesorul Eden Mamut
Foto: Arhiva personala Eden Mamut

Nanotehnologia a devenit tot mai prezenta in aproape toate domeniile, astfel ca, ceea ce pana nu demult vedeam doar in filme SF ajunge acum sa fie prezent in realitatea noastra. De la agricultura, la medicina si pana la energie, transport, telecomunicatii sau robotica, nanotehnologia are o contributie esentiala in ceea ce exista la ora actuala, dar si in cresterea ritmului de inovare.

Lentile de contact prin care sa accesam "pe retina" diverse informatii, haine din materiale care ne permit sa reglam temperatura pe care vrem sa o simtim, analize medicale doar cu ajutorul telefonului mobil - sunt doar cateva dintre proiectele la care se lucreaza in zilele noastre si care vor ajunge la noi mai repede decat ne imaginam.

Iar Romania sta foarte bine in ce priveste cercetarea si inovarea in domeniul nanotehnologiilor, un exemplu in acest sens fiind activitatea de la Institutul pentru Nanotehnologii si Surse Alternative de Energie - INSAE, condus de prof. univ. dr. ing. Eden Mamut, cel care, in urma cu 9 ani, s-a luptat pentru infiintarea sa in cadrul Universitatii Ovidius din Constanta.

Ziare.com a stat de vorba cu profesorul Mamut despre beneficiile nanotehnologiilor, dar si despre potentialele riscuri si pericole. Ne-a povestit despre ce proiecte sunt dezvoltate acum la Institut, despre planurile si implicarea sa pentru ca in Romania sa intre doar produse sigure pentru cetateni, dar si despre candidatura sa la functia de rector din cadrul Universitatii Ovidius, dorind sa ofere studentilor un sistem de educatie care sa ii dezvolte, sa ii stimuleze si sa le ofere oportunitati pe care la acest moment le acceseaza mult mai greu.

Ce sunt nanotehnologiile si cat de prezente sunt in viata noastra?

Nanotehnologiile sunt tehnici de manipulare la nivel atomic care conduc la modificari spectaculoase ale proprietatilor materialelor. Prin anii 2000, cand lucram la Centrul de Cercetari din Karlsruhe, frecventam seminariile profesorului Jean-Marie Lehn, laureat al premiului Nobel, care obisnuia sa ne spuna: "Nanotehnologiile nu inseamna un simplu joc cu atomii; manipularea atomilor trebuie sa conduca la modificari esentiale ale proprietatilor materialelor remarcabile la nivel macroscopic".

Iar rezultatele s-au vazut prin realizarea de materiale cu proprietati fizice, chimice, mecanice, electrice sau termice cu mult diferite decat cele cunoscute in natura. De exemplu, primul meu brevet de inventie, inregistrat in Germania, se referea la un microreactor chimic cu catalizatori nanostructurati la care eficienta reactiilor chimice era cu mult mai mare decat procesele din reactoarele clasice iar impactul asupra mediului inconjurator era nesemnificativ.

Ne puteti da cateva exemple in care nanotehnologiile au inovat domenii esentiale pentru fiecare dintre noi?

Nanotehnologiile se aplica cu mult succes in dezvoltarea de materiale compozite, polimeri, vopseluri, materiale de constructii, dispozitive si componente integrand senzori si procesoare, pana la materiale de igiena corporala, pansamente sau instrumente de tehnica medicala.

Fiind un domeniu atat de vast de aplicatii, poate ca ar fi mai bine sa va descriu ce facem noi la Institutul pentru Nanotehnologii si Surse Alternative de Energie - INSAE, intr-o zi obisnuita de lucru. De exemplu, o zi din saptamana aceasta: la ora 9, am avut o sedinta de lucru cu o echipa de la o companie cu care lucram la realizarea unor solutii antistatice, pentru a reduce depunerile de praf si murdarie pe suprafetele active ale panourilor solare termice. Rezultatele pe care noi le obtinem in colectivul nostru pot conduce la cresterea performantelor sistemelor solare chiar cu 10 procente.

La pranz am primit echipa de la o companie care produce cazane cu peleti si sisteme de piroliza a biomasei. Pentru dansii dezvoltam un concept de filtre catalitice adaptive care sa-si modifice caracteristicile in functie de compozitia biomasei incinerate si sa permita un control riguros al emisiilor in toate regimurile de lucru.

Ziua s-a incheiat cu deplasarea echipei noastre de cercetatori la Ovidiu, la o fabrica de panouri fotovoltaice, unde lucram la un nou model de panou hibrid care sa produca, pe baza radiatiei solare, atat energie electrica cat si termica simultan.

Exista riscuri pentru oameni si mediu in ce priveste nanotehnologia?

Riscurile sunt uriase si din pacate cunoastem foarte putin la acest moment. Stim ca, utilizate in mod necontrolat, nanoparticulele din diferite materiale pot patrunde prin caile respiratorii in sange si prin membranele celulelor pana la nivelul nucleului si organitelor celulare producand mutatii esentiale. Penetrarea se poate face si prin structurile cutanate sau traiectul digestiv.

Acumularile de nanoparticule pot fi de foarte lunga durata la nivelul diferitelor organe. Difuzia nanoparticulelor se realizeaza in toate componentele lanturilor trofice din natura. In consecinta, utilizarea nanomaterialelor este prin esenta o activitate de cercetare multi si interdisciplinara.

Colaboram cu colegi din medicina, chimie, biologie sau farmacologie. Echipele sunt trans si multinationale si incercam sa acreditam la Constanta un Centru regional de Competenta in Securitate si Siguranta in utilizarea Materialelor Nanostructurate produse la nivel industrial.

Ce rol va avea acest Centru?

INSAE participa deja la activitatile Clusterului European Nanosafety, la initiative in domeniul prevenirii riscurilor utilzarii nanomaterialelor fabricate industrial sau in consortii pan-europene cum ar fi Nanoharmony.

Sunt si membru al Grupului de experti pentru nanomateriale fabricate industrial din cadrul Agentiei Europene pentru substante Chimice - ECHA si in cadrul rapoartelor publicate de Agentie, in fiecare an, se estimeaza ca se descopera peste 2.000 de substante chimice noi. Multe dintre aceste substante ajung pe piata fara o evaluare detaliata si aici este pericolul major.

Ne trezim cu tot felul de produse pe care scrie "nano", dar in prezent in tara noastra nu exista un sistem riguros de norme si conditii ca ele sa fie testate si atunci vrem sa facem la noi acest Centru, care sa deserveasca toata regiunea de sud-est, ca nici in tarile alaturate nu au asa ceva. Astfel, un fabricant sau importatorul de produse ce ar contine materiale sau substante "nano" va avea obligatia sa obtina aviz dar mai ales, va avea un Centru unde sa se informeze, sa fie consiliat si unde sa faca teste si incercari conforme cu standardele aflate in vigoare.

Deja am semnat anul trecut un protocol cu Ministerul Mediului ca acest Centru sa fie acreditat sa efectueze testele stabilite prin standarde internationale pentru garantarea securitatii si sigurantei in functionare ale dispozitivelor si produselor care incorporeaza materiale nanostructurate.

Ce promit nanotehnologiile pentru viitor, in ce moduri ne pot schimba existenta asa cum este ea in prezent si care e orizontul de timp in care s-ar putea materializa aceste proiecte?

Evolutiile sunt spectaculoase si decurg cu o viteza ametitoare. Conferintele de specialitate au o periodicitate din ce in ce mai scurta si la fiecare eveniment international sunt anuntate noi realizari in domeniul energiei durabile, al materialelor avansate, al telecomunicatiilor sau in transporturi, in medicina, robotica sau agricultura.

Specialistii estimeaza ca nanotehnologiile vor penetra practic in toate domeniile de activitate umana cu rezultate spectaculoase in cresterea eficientei energetice, a eficacitatii si functionalitatii dispozitivelor cu care venim in contact. De la telefoane inteligente care vor integra senzori pentru analize medicale, imagistice sau de mediu, la tesaturi multifunctionale pentru imbracaminte cu reglaj automat al temperaturii, al umiditatii sau chiar tratamente electromagnetice pentru diferite afectiuni.

Se afla in faze diferite de testare dispozitive de genul lentilelor de contact pentru aplicatii de realitate augmentata care, odata montate pe globul ocular, vor permite suprapunerea peste imaginea vizuala de date multiple despre locatiile din campul vizual

sau alte date conexe cu acestea.

In cei 9 ani de existenta ai INSAE, ce proiecte ati derulat?

INSAE s-a infiintat prin decizia Senatului Universitatii in 2011 luand in considerare portofoliul de contracte de cercetare pe care le derulam la acel moment. Cladirea in care functionam a fost realizata din veniturile acumulate din contractele noastre iar toate cheltuielile Institutului sunt finantate din venituri proprii. INSAE reprezinta Universitatea Ovidius in cadrul Institutului European pentru Inovare si Tehnologie - EIT si in numeroase consortii europene si internationale.

Institutul nostru s-a remarcat prin colaborari de mare anvergura in plan european sau in zona Marii Negre cu Universitati, institute de cercetare sau intreprinderi. Am pus accent pe cultivarea unor relatii de lunga durata cu intreprinderile de profil. La nivel national, in prezent avem contracte de cercetare cu peste 10 intreprinderi si vor conduce la produse si servicii competitive pe plan european si international ce vor fi disponibile pe piata in urmatorii 3 - 5 ani.

Pana acum am derulat proiecte de cercetare in domeniul sistemelor energetice avansate, cum ar fi celule de combustie, biotehnologii pentru producere de hidrogen, materiale avansate integrand nanomateriale, sisteme de valorificare a energiei solare, a fluxurilor de energie reziduala sau sisteme de acumulare de energie din surse regenerabile.

Portofoliul actual de proiecte al colectivului nostru depaseste 3 milioane de euro si include atat proiecte europene, nationale, dar si colaborari directe cu intreprinderile din domeniu.

Activitatea de cercetare este strans legata de activitatea de educatie. Am derulat proiecte de masterat, dar si proiecte legate de programe de licenta si toate acestea ofera avantajul ca studentii vin direct in contact cu probleme de frontiera in cunoastere si se pregatesc la cele mai inalte rigori de profesionalism.

Candidati pentru postul de rector al Universitatii Ovidius, de ce ati luat aceasta decizie?

Este o vorba din batrani cum ca nu este bine sa intrebi pe cel care le stie pe toate, este bine sa-l intrebi pe cel care s-a implicat in multe probleme, s-a lovit de multe greutati si a reusit sa rezolve cate ceva. In 2005, am participat la Glasgow la Conferinta Universitatilor Europene cand presedintele de atunci al CE, Jose Manuel Barroso, a lansat conceptul de Institut European pentru Inovare si Tehnologie - EIT si am inteles cat de important ar fi pentru studenti si cadre didactice ca Universitatea noastra sa devina membra a unui astfel de club select de universitati. Am depus un efort greu de imaginat si in 2014, am reusit ca Universitatea Ovidius sa devina prima Universitate din Romania membra EIT.

Apoi a urmat un efort colosal de convingere a conducerii si in final, pentru a ramane membrii in EIT, eu trebuie sa asigur plata taxei anuale de membru din veniturile realizate din contractele proprii de cercetare. Sumele sunt de zeci de mii de euro dar, cu tot acest efort, oportunitatile deosebite pentru studenti si cadre didactice rezultate din aceasta participare nu sunt promovate in Universitate si, practic, niciun student sau cadru didactic nu stie ce posibilitati ii sunt accesibile.

In 2008, am inceput structurarea unui program de masterat regional in domeniul surselor de energie regenerabile prin colaborarea a 5 universitati din tarile riverane Marii Negre. In 2011 am obtinut finantarea si a fost un proiect cu o deschidere internationala de exceptie. Vazand succesul acestuia, in dorinta de a ma indeparta din acest proiect, conducerea universitatii de atunci a mutat programul de la o facultate la alta iar, din 2014, am fost indepartat complet din acel program.

Cu toate insistentele mele, nici pana astazi nu am acces sa colaborez si sa predau la programul de studii pe care eu l-am conceput si dezvoltat si care, dintr-un program international model pentru cooperarea inter-universitara regionala, a devenit un program de duzina, fara a mai avea ceva atractiv sau inovativ si care probabil doar trebuie sa asigure niste norme didactice. Iar exemple similare sunt numeroase.

Trecand prin atatea incercari, am invatat cat de dureros este sa ti se desconsidere munca si cat de toxica este o astfel de atitudine cand ajunge sa fie un principiu de administrare al unei organizatii. Cunoscand aceste adevaruri nu am cum sa-mi ascund capul in nisip si sa nu iau atitudine fata de astfel de practici si fata cei care in acest fel, frang aripile tinerilor mei colegi. Eu am solutii pentru a asigura un climat de energie pozitiva, de respect reciproc si emulatie in cadrul Universitatii noastre. Stiu ce nu trebuie sa fac in calitate de viitor rector si cum trebuie sa-mi ajut colegii pentru a descatusa energia lor creativa.

Institutul pentru Nanotehnologii poate fi considerat un proiect de succes. Daca veti ajunge rector, veti replica modul de functionare de la INSAE si in celelalte facultati si structuri ale Universitatii?

INSAE este doar parte dintr-un grup de initiative personale sau in care m-am implicat si care include Reteaua Universitatilor de la Marea Neagra - o structura de cooperare inter-universitara cuprinzand 120 de Universitati din 12 state, Centrul pentru tehnologii spatiale - COSMOMAR specializat in procesarea datelor satelitare in zone costiere, Clusterul de inovare MEDGreen si Clusterul de inovare pentru Crestere Albastra 3D-BS. Toate aceste initiative se caracterizeaza printr-o deschidere totala catre mediul socio-economic, catre colaborari cu alte universitati si alte tipuri de organizatii.

Toate aceste initiative se bazeaza pe structuri flexibile, dinamice, incurajand implicarea directa si creativitatea. Sunt orientate pe proiecte, pe rezultate concrete, validate prin colaborarea cu parteneri de inalt profesionalism si performanta. Aceasta experienta acumulata in derularea atator proiecte este aici, accesibila in Universitate, si o punem la dispozitia fiecarui coleg.

Ce considerati ca ar trebui schimbat in cadrul Universitatii Ovidius ca sa asigure un sistem de educatie modern, orientat spre dezvoltarea studentilor, care sa isi gaseasca cu usurinta apoi locul pe piata muncii in domeniile pe care le-au ales? Care e proiectul dvs. pentru Universitate?

Sunt nascut pe acest pamant dobrogean intr-o familie de oameni cu respect si grija fata de pamant si am crescut fermecat de infinitul albastru al marii. Imi doresc sa vad aceasta Universitate transformata intr-una dintre perlele invatamantului superior national si european. Am o vasta experienta manageriala de la director de intreprinderi sau director pentru invatamant superior in Ministerul Educatiei, pana la membru si presedinte de consilii de administratie. In calitate de viitor rector voi aplica urmatoarele principii:

- deschiderea tuturor structurilor din universitate catre colaborari cu alte departamente, facultati, centre de cercetare, mediul socioeconomic, administratia locala sau societatea civila din tara si strainatate.

- flexibilizarea activitatii in toate planurile de la invatamant, cercetare, inovare, adminstratie sau marketing si promovare, incurajand asumarea de responsabilitati, creativitatea si performanta.

- orientarea intregii activitati catre rezultate concrete si rigoare prin definirea de indicatori de performanta si asigurarea tuturor conditiilor necesare pentru atingerea lor.

Din experienta proprie stiu ca aceste principii pot fi implementate cu succes numai intr-un climat de transparenta, de incredere, de respect reciproc si de pretuire a fiecarui student, cadru didactic sau personal administrativ.

Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#Eden Mamut nanotehnologie, #Eden Mamut rector Universitatea Ovidius , #universitati
Comentarii
Poza profesoru
profesoru
rank 3
Ei, asta e chiar simpatică: se ocupă de nanotehnologii,