O evaluare comparativa a cercetarii universitare. Mediocritatea este stimulata, excelenta, ignorata

Marti, 01 Septembrie 2020, ora 12:13 3088 citiri
Foto: snspa.ro

In anii din urma ideea de a spune ca, intr-un domeniu stiintific, o universitate din Romania are rezultate mai bune decat alta a devenit mai degraba o sustinere exotica. Din cand in cand, doar, apar stiri cum ca anumite topuri internationale indexeaza unele universitati romanesti.

Ar fi bine insa ca aceste informatii sa fie puse impreuna. Si, din fericire, chiar avem asa ceva: vezi aici rezultatele unor analize anuale, realizate de un grup coordonat de prof. Daniel David.

Cum se compara insa azi universitatile romanesti unele in raport cu altele? Care programe de studii oferite de ele sunt mai performante iar altele mai putin? Simplu si pe scurt spus: nu stim. Dar am putea oare? - Acestei intrebari am incercat, colegi de la universitatea mea (SNSPA) si de Universitatea din Bucuresti, sa ii dam un raspuns - un raspuns simplu, clar, reproductibil de oricine ar dori sa verifice acuratetea analizelor noastre, si in acelasi timp posibil de generalizat, spre alte domenii de studii.

Ideea de la care am pornit e aceea ca astazi exista indeajuns de multe informatii publice - sau care ar trebui sa fie publice - pentru a realiza astfel de evaluari comparative ale universitatilor romanesti, in privinta performantelor lor stiintifice, in diferite domenii. Multe dintre ele sunt stranse, periodic, Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS) si sunt folosite pentru determinarea modului in care se face finantarea universitatilor publice. Le-am folosit, cu acordul acestei institutii, si in cercetarea noastra. (Notez aici ca, din acest motiv, noi am analizat doar universitatile publice finantate prin Ministerul Educatiei, nu si cele private si nici cele militare.)

Nu voi descrie aici in detaliu metodologia pe care am folosit-o. Ea poate fi gasita aici, impreuna cu analize mai detaliate, cu grafice care prezinta rezultatele la care am ajuns. Baza de date pe care am folosit-o si calculele se pot gasi aici.

Am luat ca exemple urmatoarele domenii de studii: Fizica, Inginerie Civila, Sociologie, Stiinte Politice, Stiinte Economice (fara Cibernetica, Statistica si Informatica economica), Psihologie si stiinte comportamentale, Filosofie si Istorie. Evaluarea comparativa realizata de noi a dus la clasificarea universitatilor care ofera programe de studii in aceste domenii in patru clase - A, B, C si D - diferentiate in functie de performantele lor stiintifice. Mai jos sunt incluse cele opt grafice pe care le-am obtinut; cititorul interesat va putea sa afle mult mai multe detalii accesand linkul mentionat mai devreme.

Rezultatele pe care le prezentam au, in primul rand, rolul de a provoca - de a indica un mod fezabil de a produce evaluari comparative - dar si de a testa capacitatea metodologiei propuse si a indicatorilor folositi de a produce rezultate credibile. Repet, am folosit datele culese si prelucrate de CNFIS.

Iar daca graficele realizate sunt, in unele cazuri, surprinzatoare, intrebarea legitima este: ce le face astfel?

Cred ca o prima problema vine din credibilitatea datelor pe care le-am folosit: ele sunt cele comunicate de universitati, dar nu au putut fi verificate in detaliu nici de CNFIS, nici de noi. In al doilea rand, in analizele facute am ramas foarte aproape de metodologia CNFIS. Or, e de intrebat daca indicatorii folositi sunt cei mai potriviti si daca nu cumva surprizele din graficele noastre spun in primul rand ca acestia au probleme.

Un exemplu: in anul 2015 metodologia adoptata si aplicata punea accent pe publicatiile in revistele internationale de top. Ce s-a intamplat insa in ultimii ani cu metodologia? Ea a fost modificata, iar aceste publicatii au fost puse alaturi de altele, multe, doar aparent relevante (de pilda, cele publicate in reviste pompos numite BDI - adica indexate in baze de date internationale; sau in volumele conferintelor "ISI"). Altfel zis, in loc sa fie premiata excelenta, a ajuns sa fie stimulata mediocritatea. Si nu e de mirare ca astfel apar distorsiuni, iar universitati pe care toata lumea le stie ca modeste apar acum catarate in top. De aceea, cred ca una din primele lectii ale analizelor noastre este aceea ca trebuie sa regandim criteriile de evaluare, in baza definirii unor obiective clare, de crestere a calitatii cercetarii stiintifice universitare romanesti.

Dar, dincolo de aceste consideratii, analizele noastre ofera o imagine a starii de fapt in cercetarea universitara romaneasca (din domeniile pe care le-am studiat), care cred ca in mare masura este corecta. Ramane ca cei interesati - studenti sau viitori studenti, conducerile universitatilor, decidentii politici - sa traga concluziile potrivite.

Acest text a fost publicat si pe Marginaliaetc.ro

Adrian Miroiu este profesor universitar doctor, conducator de doctorat la Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative. A efectuat stagii de pregatire la universitati sde prestigiu din lume: Oxford University, Universita degli Studi "La Sapienza", Cornell University, Warwick University, Indiana University. Detine o vasta experienta in domeniul universitar: decan, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA (2001-2005), secretar de stat, Ministerul Educatiei Nationale (1999-2000), director, Agentia Nationala SOCRATES (1998-1999), director general, Directia generala invatamant universitar si cercetare stiintifica universitara, Ministerul Invatamantului (1995-1996), decan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti (1993-1995). Coordonator al unor programe de politici publice in domeniul educatiei si al dezvoltarii locale, cu finantari de la Comisia Europeana, CNCSIS, PHARE. Este membru in numeroase consilii de specialitat. Este autorul a numeroase lucrari stiintifice in domeniul filosofiei: "Fundamentele politicii. II. Institutii si actiune colectiva" (2007), "Fundamentele politicii. I. Preferinte si alegeri collective" (2006), "Politici publice" (coautor) (2002), "Introducere in analiza politicilor publice" (2001), "Handbook of Strategic Management, Governance and Policy Making" (coautor) (2002), "Argumentul ontologic" (2002), "Constructe formale" (2002), "Filosofie fara haine de gala" (1998), "Introducere in logica filosofica" (1995), "Ce nu e existenta" (1994), "Metafizica lumilor posibile si existenta lui Dumnezeu" (1993), "Realitate si practica sociala. Studiu de ontologie formala" (1989). In 1995 a primit Premiul "Mircea Florian" al Academiei Romane.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News