Câți medici școlari sunt în România. ”Nu contează cât de mare este orașul ci modul în care autoritățile au gestionat rețeaua”

Reţeaua de medicină şcolară, la început de an şcolar, înseamnă 680 de medici şcolari şi 3000 de asistenţi medicali la aproximativ 7000 de şcoli.

Aceştia trebuie să gestioneze triajul epidemiologic al copiilor, să se ocupe de testare, dar şi de vaccinare, acolo unde există cabinete şcolare dotate corespunzător. Distribuirea lor în judeţe este inegală, cei mai mulţi fiind în Bucureşti, Dolj, Cluj, Iaşi, Bihor şi Argeş. Există însă şi judeţe, precum Călăraşul, unde nu există niciun medic şcolar.

Dr. Daniela Rajka, medic şcolar şi Preşedintele Societăţii Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri a explicat pentru News.ro unde anume se situează reţeaua de medicină şcolară cu o săptămână înaintea începerii cursurilor. Medicul spune că sunt foarte puţini medici de medicină şcolară, inegal distribuiţi în şcolile din ţară, dar că lucrurile stau mai bine atunci când vine vorba despre asistenţii medicali.

Sunt 680 de medici şcolari şi în jur de 3000 de asistenţi medicali care trebuie să gestioneze triajul epidemiologic al copiilor, care trebuie să se ocupe de testare dar şi vaccinare, acolo unde există cabinete şcolare dotate corespunzător pentru acest lucru. Dr. Rajka spune că medicii şi asistenţii sunt inegal distribuiţi în toată ţara, cei mai mulţi fiind în Bucureşti, Dolj, Cluj, Iaşi, Bihor şi Argeş.

Există însă şi judeţe, precum Călăraşiul, unde nu există niciun medic şcolar. Vaccinarea anti-Covid 19 a elevilor se poate face în foarte puţine cabinete şcolare, atrage atenţia medicul, pentru că foarte puţine au infrastructura necesară pentru acest lucru.

Niciun medic şcolar în Călăraşi, 2 în Giurgiu, 4 în Ialomiţa, 90 în Bucureşti.

“Avem în ţară aproximativ 680 de medici şcolari şi aproximativ 3000 de asistente medicale în şcoli şi grădiniţe.

Acest personal este distribuit foarte inegal, ştim deja că în mediul rural nu avem medicină şcolară, deci nu avem aproape deloc medici şi asistenţi medicali în şcoli, sau procentul lor este sub 5%, dar avem diferenţe foarte mari şi între judeţe.

Avem judeţe care nu au deloc medici şcolari cum ar fi Călăraşul, sau judeţe în care avem doi medici şcolari cum este Giurgiu, sau Ialomiţa, cu patru medici şcolari, după cum avem judeţe în care reţeaua de medicină şcolară este relativ bine reprezentată, Bucureştiul este pe primul loc, cu o reţea destul de bine pusă la punct, asta pentru că s-au şi făcut angajări din partea autorităţii publice locale, are cam 90 de medici pe toate cele şase sectoare, judeţul Dolj stă foarte bine ca personal medical, are în jur de 40 de medici, Clujul are în jur de 30, Bihorul are 23, Argeşul 27, Iaşiul are 25, nu ţine neapărat de mărimea oraşelor ci de implicarea autorităţilor şi de modul în care au reuşit să gestioneze reţeaua, pentru că avem oraşe foarte mari, cum ar fi Târgu Mureş, Sibiul, Braşovul, Aradul, care sunt oraşe foarte mari, dar în care reţeaua de medicină şcolară este destul de slab reprezentată.

În judeţul Mureş sunt 16 medici şcolari în tot judeţul, în Arad sunt 13 în tot judeţul, în Sibiu sunt 11”, a declarat Dr. Daniela Rajka.

3000 de asistenţi medicali în şcoli, în plin val 4 al pandemiei. Cei mai mulţi, în şcolile şi grădiniţele din mediul urban

“Dacă la medici stăm foarte prost, la nivel de asistenţi medicali nu stăm la fel de prost în ţară, şcolile şi grădiniţele din mediul urban au asistenţi medicali care pot asigura triajul epidemiologic în această perioadă cu o situaţie epidemiologică specială, care pot asigura primul ajutor în şcoală.

În ceea ce priveşte atribuţiile noastre în acest nou an şcolar, sunt din ce în ce mai multe pentru că, pe lângă asistenţa legată de perioada de pandemie, de triajul epidemiologic şi de anchetele epidemiologice care trebuie făcute la apariţia fiecărui caz, trebuie să facem şi testări colegilor de clasă în momentul în care se depistează un caz în acea clasă, după 8 zile de la contact trebuie făcută testare, se pune problema să şi vaccinăm în şcoli, acolo unde există cabinet cu dotare necesară şi cu medic, şi de asemenea sunt în discuţii şi orele de educaţie pentru sănătate care se vor derula în acest an şcolar, nu se ştie încă exact sub ce formă”, a explicat pentru News.ro Dr. Daniela Rajka.

Vaccinarea anti-Covid 19 a elevilor, posibilă în foarte puţine şcoli din cauza lipsei infrastructurii necesare. Cele mai multe cabinete şcolare care să permită vaccinarea se află în Bucureşti şi Cluj. Echipele mobile din centrele de vaccinare fixe care există în acest moment în ţară pot veni în şcolile care nu dispun de cabinete medicale şcolare dotate corespunzător şi nici de medic şcolar pentru a vaccina elevii care doresc acest lucru, după ce părinţii acestora şi-au dat acordul.

Dr. Daniela Rajka: “Pentru a se face vaccinare, asta presupune existenţa calculatorului, a imprimantei, care lipseşte din cele mai multe cabinete şcolare”

“În foarte puţine cabinete din şcoli se poate face vaccinarea, pentru că, pentru a se face vaccinare, asta presupune existenţa calculatorului, a imprimantei, care lipseşte, pentru că trebuie dat certificatul de vaccinare, şi imprimanta lipseşte din cele mai multe cabinete şcolare, chiar dacă au unele din ele calculator, imprimantă au foarte puţine, acces la internet şi un frigider care să permită ţinerea vaccinului în condiţiile respectării lanţului de frig.

Extrem de puţine cabinete au, Clujul şi Bucureştiul sunt oraşele care au în cele mai multe cabinete dotate care să permită vaccinarea, în rest, sunt câte 4-5 cabinete în oraşele reşedinţă de judeţ care să aibă şi medic, şi infrastructură necesară vaccinării.

Există posibilitatea ca echipa mobilă să se poată deplasa acolo unde există cabinetul medical şcolar, deci să vină cu echipă mobilă, cu medic şi calculator şi imprimantă astfel încât să se poată efectua vaccinarea dacă există cereri în acea şcoală.

Se presupune că se întreabă părinţii la începutul anului şcolar câţi şi-ar dori să se vaccineze, dacă există un număr suficient de copii care doresc să fie vaccinaţi într-o şcoală şi nu există infrastructură în acea şcoală, se duce echipa mobilă şi vaccinează acei 10, 20, 30 de copii în şcoală, ai căror părinţi şi-au dat acordul pentru vaccinare.

Pot fi echipele mobile din centrele de vaccinare care funcţionează în acest moment, există centre de vaccinare fixe care au şi echipe mobile şi care până acum s-au deplasat în centrele rezidenţiale sau la domiciliul persoanelor, pe aceste echipe mobile se bazează CNCAV-ul în a vaccina şi în şcoli dacă este cazul.

La nivel de 7000 de şcoli în toată ţara putem avea 1000, 2000 de şcoli cu personal, 17% dintre şcoli dacă le luăm ca număr de şcoli au personal medical, sigur că şcolile din rural sunt foarte multe şi cu copii puţini, deci acoperirea ca număr de copii este mai mare decât raportându-ne la şcoli, dar suntem puţini şi cu cabinete dotate insuficient, cred că activitatea de medicină şcolară, prin tot ce presupune ea, asistenţă medicală acordată copiilor, merită investiţii şi se vede în această perioadă dificilă cât de importantă este o reţea de medicină şcolară fiabilă”, a explicat Dr. Rajka.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...