Cum se desfasoara in realitate scoala online. "Am sters cu buretele dreptul la educatie al copiilor din Romania"

Scoala a inceput in urma cu trei saptamani, fiecare institutie de invatamant dupa un scenariu diferit, in functie de numarul de cazuri de COVID-19 din zona sau de disponibilitatea salilor si a materialelor de lucru.

Astfel, copiii au inceput fie in scenariul rosu, adica exclusiv online, fie hibrid, adica atat online, cat si fizic, in grupe care fac cu schimbul, sau verde - numai fata in fata.

Reporterii Ziare.com au luat legatura cu Iulian Cristache, presedintele Federatiei Nationale a Asociatiei de Parinti, cu Andreea Spatariu, presedintele Asociatiei Elevilor din Constanta, cu Alexandru Radulescu, presedintele Asociatiei Elevilor din Bucuresti, cu Cristina Tunegaru, profesoara de limba si literatura romana, si cu Lacramioara Bozieru, profesoara de limba engleza, pentru a afla cum se desfasoara in realitate scoala online in Romania.

Lipsa dispozitivelor si a unei conexiuni stabile la internet, cele mai mari probleme

Lipsa dispozitivelor si a unei conexiuni stabile la internet sunt cele mai mari probleme pe care le semnaleaza atat elevii, cat si parintii si profesorii. Aceste probleme au fost primele semnalate de toti oamenii contactati, fara exceptii. Copiii nu au tablete sau laptopuri, telefoanele nu pot fi utilizate eficient pentru toate platformele si aplicatiile, iar conexiunea la internet lasa de dorit, cauzand dese intreruperi. Nici profesorii nu beneficiaza de calculatoare de pe care sa transmita orele online, iar cele din unitatile de invatamant sunt vechi si nu functioneaza asa cum ar trebui.

"Problema e ca nu avem cele mai bune materiale, adica laptopurile din unitatile de invatamant sunt destul de vechi, conexiunea la internet nu e mereu buna, multi elevi nu au laptopuri sau tablete si nu poti sa faci scoala online asa cum ar trebui de pe un smartphone. Iar astea sunt problemele din mediul urban, in cel rural sunt mai grave", spune Andreea Spatariu.

"Nu avem o dotare corespunzatoare la nivel national. Sunt scoli care au, scoli care nu au, vorbim de discriminare in acest moment. Sunt copii care au dotarea la nivelul familiei, copii care nu au, din nou, discriminare. Sunt profesori care stiu sa se adapteze la online, profesori care nu stiu, asta e tot discriminare. Nu e calitatea tehnica necesara, copiii nu aud, sau aud cu intrerupere, nu vad tabla, imaginea nu poate fi marita. Este mai greu daca doresti sa interactionezi, poate ca profesorul nu te aude, nu te vede", explica Iulian Cristache.

"Camerele pot sa capteze vocea profesorului si pot sa asigure transmiterea informatiei de catre profesor, dar in momentul in care interactioneaza cu clasa, elevii care se afla in online nu isi aud colegii, nu aud raspunsurile, mai ales la orele de natura umanista, unde exista acest dialog. Risca sa piarda firul lectiei, iar atunci profesorul trebuie sa repete. Continutul nu se poate parcurge cu aceeasi viteza cu care s-ar face fata in fata", spune Lacramioara Bozieru.

"Tot ce tine de conexiunea la internet pune mari probleme. Sunt scoli care, desi au conexiune la internet, nu au wireless in toata scoala, iar atunci nu poti face ore in sistem hibrid din clase. Nu avem laptopuri si tablete si sa stiti ca asta nu se intampla doar in scolile izolate, din mediul rural, ci si in Bucuresti", declara Cristina Tunegaru.

"Cele mai mari probleme vin din punct de vedere al infrastructurii. Multi profesori nu au materialele necesare, altii nu se pot adapta la noile metode de invatare, spun ca nu vor online, ca e posibil sa fie inregistrati. De aici apare fenomenul acesta, se strang parintii, haideti sa vedem cum luam, cum dam la profesori laptop, iar acolo e alta problema, ca fondul clasei, o practica nelegala", spune Alexandru Radulescu.

Educatia, accesibila doar pentru copiii cu bani

Cristina Tunegaru sustine ca educatia nu mai este gratuita, ca nu mai au toti copiii o sansa egala, ci doar cei ai caror familii au posibilitati financiare.

"Acum nu mai avem educatie gratuita pentru toti copiii, nu mai exista asa ceva. Acum, pentru a avea parte de educatie, ai nevoie de o conexiune la internet, ai nevoie de tableta sau de laptop si s-ar putea sa ai nevoie si de meditatii. Asta inseamna ca numai copiii din familii instarite au parte de educatie. Am sters cu buretele dreptul la educatie al copiilor din Romania. S-a ales praful de idealul scolii noastre. Nu mai facem educatie pentru toti copiii, nu le mai asiguram o sansa", argumenteaza Cristina Tunegaru.

"Daca elevii nu au avut un laptop sau o tableta, mai ales in mediul rural, pentru ei nu a existat educatie din luna martie. Sunt riscuri mari ca elevii respectivi sa abandoneze scoala. Noi am facut si o sesizare la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii in acest sens, in primavara. Am facut o plangere penala pe numele vicepremierului, premierului si al Monicai Anisie, doar ca am primit raspunsuri evazive. Astazi am aflat ca si a doua incercare de licitatie pentru achizitia dispozitivelor conectate la internet a esuat", spune Andreea Spatariu.

"Cea mai mare problema o reprezinta lipsa accesului la educatie pentru elevii care nu au buget sa isi cumpere dispozitive, sau pentru cei care nu au internet. Solutiile sunt reduse spre inexistente pentru ei. Am solicitat in nenumarate randuri ca guvernul sa faca achizitia de tablete si dispozitive pentru elevi. Ne lovim de amanari", adauga Alexandru Radulescu.

Problemele nu se opresc aici

Contextul pandemic a adus si alte dificultati, cum ar fi imposibilitatea de a recupera materia din anul scolar precedent, sau imposibilitatea de a adapta toate materiile la predarea online.

"Lucrurile sunt mult mai complicate in cazul matematicii, fizicii, sau chimiei. Este nevoie de tablete grafice pentru profesorii care predau disciplinele acestea, iar tabletele grafice nu au fost luate in considerare", spune Lacramioara Bozieru.

"Materia pe care am pierdut-o anul scolar trecut nu s-a recuperat. Unii se vor descurca cu meditatii, dar scoala ar trebui sa se ocupe", puncteaza Andreea Spatariu.

Cum se desfasoara o ora online

Andreea Spatariu a povestit cum au loc orele online, dar si cum sunt gestionate temele si testele: "Cu cateva minute inainte sa inceapa lectia, noi ne conectam pe platforma ca sa ne asiguram ca suntem toti cand incepe ora. Daca exista un manual sau o carte pe care nu o avem, primim poza si o vedem in timp real. Ni se preda, iar daca ni se dicteaza, scriem pe caiete. Laptopul e pus pe catedra, langa profesor, ca sa putem vedea si tabla. Testele, temele si tezele sunt date in tura cand mergem la scoala. Nu am putea sa dam un test scris de acasa, eventual doar intr-un chestionar. Temele ni se pun si noua pe platforma si noi putem sa le rezolvam si sa le incarcam pe platforma".

Care sunt solutiile pe termen scurt?

Intrebati ce solutii ar putea fi puse in aplicare in viitorul apropiat, toti oamenii contactati au venit cu idei pentru a simplifica situatia si pentru a lucra mai eficient.

"Eu m-as fi bucurat sa ne folosim de timpul care a trecut si sa fi avut solutii pana acum. Cred ca tine de consiliile locale, de primarii, sa se asigure ca in toate scolile exista conditii, astfel incat sa existe posibilitatea scolii online. Primarii trebuie sa investeasca in scoli, sa se asigure ca exista tot ceea ce este nevoie. Sa acorde suport tehnic scolilor, sa nu ne intrebam unii pe altii si sa carpim ce avem. M-as fi asteptat sa avem o platforma nationala, pe care sa o utilizam cu totii. Sa stim ca acolo gasim informatii. Nu exista aceasta platforma, fiecare lucreaza dupa cum crede. Unii folosesc Zoom, altii Google, altii WhatsApp, fiecare ce stie", spune Cristina Tunegaru.

"Nu stiu ce s-ar putea face in afara de a achizitiona pur si simplu acele dispozitive si sa fie toti elevii conectati la internet. Dar asta trebuia sa se faca deja si daca nu se intampla in cel mai scurt timp, imi e teama ca putem sa pierdem si anul acesta", declara Andreea Spatariu.

"Solutia este imbunatatirea treptata a tehnicii si formarea continua a cadrelor didactice in vederea utilizarii tuturor instrumentelor care se afla la dispozitia noastra si pe care nu avem de unde sa le stim daca nu beneficiem de cursuri de formare. Ar trebui sa existe o arhitectura a retelei de calculatoare, in fiecare scoala sa fie tipizata, astfel incat un profesor din Bucuresti sa poata sa predea si la Darmanesti. Daca platforma este aceeasi, exista posibilitatea de a folosi profesori dintr-un mediu in altul. Unde nu am resursa calificata, sa fac o astfel de interventie", spune Lacramioara Bozieru.

Fotbalistul care dă în judecată Pfizer şi BioNTech: ”Durerea este intensă”

Accidentat des, François-Xavier Fumu Tamuzo a decis să îşi încheie cariera de fotbalist la jumătatea lunii aprilie, la doar 29 de ani. Atacantul echipei Laval, format la Auxerre, a decis să...

Milioane de britanici suferă de Covid de lungă durată. Mulți spun că activitatea zilnică le este afectată

Două milioane de persoane din Anglia şi Scoţia continuă să sufere din cauza simptomelor generate de COVID-19 de lungă durată, iar activităţile zilnice desfăşurate de 381.000 dintre ele...