Cât de relevantă este evaluarea psihologică a profesorilor în România: ”De 15 lei nu poți să-ți cumperi prea multe teste cu licență”

Personalul didactic din unitățile de învățământ românești este testat anual din punct de vedere medical și psihologic.

Evaluarea psihologică a profesorilor este obligatorie din 2011, în România, dar cu toate acestea nu de puține ori au fost semnalate cazuri de comportamente nepotrivite în școală venite din partea persoanelor care intră în contact direct cu copiii sau adolescenții.

Prezența la catedră a profesorilor cu evidente tulburări de comportament este justificată de irelevanța testării psihologice la început de an școlar, o rutină ieftină incriminată atât de profesori, dar și de către psihologi.

Testarea psihologică a profesorilor măsoară aptitudini, nu identifică afecțiuni

Cel mai grav este că această evaluare psihologică a cadrelor didactice nu este o practică unitară și diferă de la o școală la alta în funcție de testele pe care psihologul are dreptul să le folosească.

Probele folosite de către psihologi la început de an școlar sunt în general repetitive, perimate, învățate de către cei testați, care știu ce și cum să răspundă pentru un rezultat favorabil.

În plus, testele psihologice folosite în prezent pentru evaluarea profesorilor nu urmăresc în mod obligatoriu depistarea unui dezechilibru emoțional, tendințele spre agresivitate, ci urmăresc performanța în muncă, inteligență, conștiinciozitatea, abilitățile de comunicare, aspecte care rezultă din fișa postului unui profesor că sunt importante în activitatea lui.

”Sunt evaluări psihologice care avizează că sunt apți pentru a desfășura activitatea didactică și sunt susținute de către psihologi specializați în psihologia muncii și organizațională. Este un aviz periodic la recomandarea medicului de medicina muncii. Testele vizează partea aceasta de avizare a funcționării formale ca persoană în legătură cu activitatea lor profesională și sunt, într-adevăr, acțiuni mai mult pe partea de aptitudini”, a explicat prof. univ. dr. Delia Vîrgă, specialist în psihologie organizațională şi ocupaţională, membru în comitetul director al Colegiului Psihologilor din România.

Evaluarea psihologică a profesorilor, o rutină de 15 lei

Aceasta a explicat că pentru evaluarea periodică a cadrelor didactice statul român alocă extrem de puțin bani, 15 lei pentru obținerea unui aviz, o sumă mult prea mică pentru a permite unui psiholog să cumpere teste cu licență scumpe, de calitate.

”Calitatea instrumentului folosit îți dă și calitatea diagnosticului pe care îl dai. Este o problemă legată de costul acestor servicii. Ele se negociază la pachet de către medicul de medicina muncii de obicei, iar un aviz psihologic este integrat acolo în fișa respectivă pe lângă alte avize. Ajunge ca acel aviz psihologic să coste 15 lei. De 15 lei nu prea poți să-ți cumperi prea multe teste cu licență, teste bune și atunci se folosesc teste de atenție, de inteligență.

Sunt foarte puțini care aplică teste de personalitate care într-adevăr pot fi predictori buni, pentru că cei mai buni predictori ai performanței în muncă sunt inteligența și conștiinciozitatea și asta ne interesează pe noi foarte mult. Este inteligent omul? Poate învăța? Are capacitatea să se adapteze? Perfect! Este conștiincios, își vede de treabă, respectă programul? Perfect. Pe lângă asta, în cazul evaluării profesorilor, ne mai trebuie și echilibrul emoțional și astfel de teste ne indică dacă are probleme de neuroticism, dacă este mai instabil emoțional, aspecte care ar dăuna cumva actului de predare-învățare”, a explicat Delia Vîrgă.

Testele sunt ca medicamentele, cu cât sunt mai scumpe cu atât sunt mai eficiente

Pe de altă parte, psihologul arată că în școlile din România nu există o practică unitară, reglementată de lege, care să impună un anumit set de teste dedicate profesorilor și personalului care intră în contact cu copiii.

”Acum, cumva evaluarea asta este de 15 lei, nu știu cum să vă explic... Pentru a căpăta greutate, această evaluare ar fi trebuit să se generalizeze să fie obligatorie, acum se face doar la recomandarea medicului de medicina muncii și nu este o metodologie foarte clară și unitară. Testele diferă de la o școală la alta și rămâne la latitudinea psihologului, și se rezumă la posibilitatea lui de a-și achiziționa acele probe. Probele acestea sunt și ele ca medicamentele, cu cât sunt mai scumpe cu atât sunt mai bune”, a explicat psihologul Delia Vîrgă.

Evaluarea psihologică a profesorilor nu are continuitate. Nu rezolvă problema, o identifică doar uneori

În plus, aceasta semnalează alte două probleme extrem de grave în ceea ce privește evaluarea psihologică a profesorilor:

- Nu există o continuitate, o finalitate, în cazul în care este identificată o problemă. Psihologul poate RECOMANDA profesorului o evaluare clinică realizată de un psiholog clinician, respectiv psihiatru, dar nu îl poate obliga să facă asta

- Există un vid legislativ care împiedică psihologul să-și facă meseria, reglementările din domeniul psihologiei nefiind coordonate cu cele din domeniul învățământului.

Evaluarea psihologică, susține Delia Vîrgă, se face ”destul de rutinat” și problemele care sunt reale nu sunt descoperite sau nu sunt soluționate. Chiar dacă se identifică o problemă în cazul unui profesor nu se ajunge și la punctul la care să fie rezolvată. ”Așa se explică de ce ajung în clasă profesori care nu au voie să se prezinte în fața elevilor. Nu au voie!”, arată psihologul.

Unii psihologi evaluează profesorii folosind chestionarele pentru școlile de șoferi

Aceasta recomandă obligativitatea evaluării care să urmărească parametrii foarte clari, în mod unitar în toate unitățile de învățământ din țară și care să urmărească inclusiv problemele comportamentale, nu doar aptitudinile profesorilor. În plus, trebuie făcut un demers care să determine soluționarea problemei nu identificarea ei, susține psihologul. Delia Vîrgă susține că situația este atât de gravă, încât unii evaluatori folosesc doar chestionare banale, care măsoară atenția, similare celor care se folosesc în școlile de șoferi.

”Dacă are probleme profesorul, îl diagnostichezi, îi dai concediu medical, îl scoți din învățământ, îl pensionezi, dar trebuie dus până la capăt demersul acesta, iar toate acestea trebuie să fie legiferate, ceea ce nu se întâmplă în momentul de față. Nu îl primești în școală până nu-și rezolvă problemele. Dacă sunt de nerezolvat problemele lui, atunci îl pensionezi anticipat. Noi nu intenționăm să interzicem dreptul la muncă, dar sunt anumite cerințe pentru profesia aceasta care trebuie respectate, dacă vrea să facă altceva, este liber să facă. Dar să rămână în sistemul de învățământ, în contact cu elevii, nu mai poate.

Nu există o prevedere clară care să impună legal evaluarea profesorilor în baza unei metodologii coerente și unitare. Dacă folosim aceeași măsură putem să facem aceeași evaluare, dacă folosim măsuri diferite, degeaba. Unii sunt foarte rutinați în a face lucrul de mântuială. Aplică niște chestionare care măsoară atenția, ca la școala de șoferi și cam atat”, consideră psihologul Delia Vîrgă.

Consiliile de elevi au sesizat acte de agresiune sexuală: ”Da, se întâmplă din ce în ce mai des”

Robert Avram, reprezentant al Consiliului Elevilor, susține că aspecte legate de comportamentul nepotrivit al profesorilor în școală s-au înmulțit în ultima vreme, mai ales în contextul pandemic.

Acesta a precizat că nu sunt deloc puține cazurile semnalate de către elevi cu privire la agresivitatea cadrelor didactice, dar și cazuri de agresiune sexuală din partea profesorilor față de elevi.

”Au fost reclamate de foarte multe ori comportamente agresive ale profesorilor, vorbim în ultimul an și de situații în care consiliile de elevi au sesizat acte de agresiune sexuală din partea profesorilor față de elevi. Cazurile se întâmplă, de multe ori sunt izolate și băgate sub preș tocmai în ideea să nu fie nevoie de foarte multe anchete și de verificări din partea factorilor care ar trebui să se implice. Da, se întâmplă și din ce în ce mai des, mai ales în ultimul an în care vorbim de contextul acesta care ne-a luat pe toți pe nepregătite. Au fost foarte multe cazuri, probabil și frica de noutate, frica de necunoscut au dus la situații în care profesorii au acționat ceva mai agresiv față de elevi. Cazuri au fost, din fericire sunt puține, dar alarmant este că numărul lor crește din ce în ce mai mult”, a declarat pentru Ziare.com Robert Avram.

Testul psihologic, ”o hârtie la dosar”

Reprezentantul Consiliului Elevilor a precizat că în cazul evaluării psihologice ”nu există un follow up și mecanisme consecvente” cel mai probabil din cauza lipsei de personal specializat, carență pe care o simt inclusiv elevii care au nevoie și ei de consultanță psihologică.

”Testele psihologice este evident că sunt importante, dar important este să le și facem cum trebuie, nu doar să fie acolo pentru că trebuie să intre o hârtie la un dosar”, consideră Robert Avram.

David Popovici s-a lăsat de școală la 19 ani. Care e motivul

Înotătorul român David Popovici (19 ani) a luat o decizie radicală privitoare la studiile sale, renunțând la facultate după mai puțin de un an. Conform Fanatik.ro, David Popovici și-a...

Strada surpată la Slănic s-a construit peste o mină. Ciolacu: ”Ce vreţi să fac? Să ştiu unde s-au făcut drumurile peste mine?”

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat, întrebat despre situaţia de la Slănic, Prahova, unde o stradă s-a surpat, formându-se un crater de doi metri, că a fost făcut un drum peste o mină....