Investigație Emilia Șercan: Blaturile ministerului Educației condus de Sorin Cîmpeanu cu plagiatorii VIP

Jurnalista Emilia Șercan scrie într-o amplă investigație pentru publicația PressOne că ministerul Educației riscă să piardă în instanță trei procese deschise de trei plagiatori VIP pentru că instituția condusă de Sorin Cîmpeanu nu a făcut niciun demers legal, în niciunul dintre dosare, pentru a apăra interesele statului.

Protagoniștii celor trei procese dați ca exemple de Emilia Șercan sunt Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general al României, Codruț Olaru, procuror CSM și general de armată, și Florian Bodog, senator PSD și fost ministru al Sănătății.

Toți trei au fost acuzați de plagiat și toți trei au dat în judecată Ministerul Educației.

Bogdan Licu cere în instanță ca Ministerul Educației să îi recunoască o cerere de renunțare la doctorat făcută în 2018 și să i se retragă titlul de doctor, la care dorește să renunțe benevol.

Codruț Olaru cere instanței să anuleze procedura de înregistrare a unei sesizări de plagiat în baza căreia CNATDCU a emis, anul acesta, un verdict de plagiat.

Florian Bodog contestă în instanță procedura de retragere a titlului de doctor prin ordin de ministru, după ce CNATDCU a decis definitiv că acesta a plagiat.

„În această vară, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a încercat să modifice în favoarea plagiatorilor procedura de analizare a tezelor de doctorat, unul dintre argumentele invocate de acesta fiind faptul că „se pierd procese în instanță”.

Până la acel moment, Ministerul Educației nu pierduse însă niciun dosar deschis de persoanele acuzate de plagiat.

Datele și informațiile adunate din dosarele lui Licu, Olaru și Bodog arată că Ministerul Educației nu a apărat interesele statului în niciunul dintre aceste trei cazuri. Nu a formulat apărări sau nu s-a prezentat în instanță pentru a combate argumentele invocate de Licu, Olaru și Bodog.

Lipsa de acțiune a Ministerului Educației condus de Sorin Cîmpeanu, numit de președintele României responsabil de implementarea proiectului „România Educată”, dezvăluie o nouă strategie pro-plagiatori, cea a non-combatului, menită să salveze, in extremis, onoarea unor persoane cu funcții importante în statul român”, arată Emilia Șercan în investigația din PressOne.

Ministrul Educației, acuzat de favorizarea plagiatorilor

Formal, ministrul Sorin Cîmpeanu s-a înfășurat la modul declarativ în principii, însă între vorbele și faptele acestuia există o mare prăpastie.

Deși se auto-declară drept un mare protector al integrității în învățământului superior, faptele arată că ministrul Cîmpeanu este unul dintre cei mai abili protectori din umbră ai plagiatorilor.

La începutul verii a propus schimbarea Regulamentului de funcționare a CNATDCU și a metodologiei de analiză a sesizărilor de plagiat, toate modificările propuse fiind, de fapt, favorabile plagiatorilor, așa cum am arătat în articolul Machiavelicul plan prin care ministrul Cîmpeanu protejează, cu mâinile membrilor CNATDCU, plagiatorii.

Schimbările de legislație propuse de ministrul Educației au fost justificate, atunci, prin două idei principale: verdictele de plagiat emise de CNATDCU ar fi vulnerabile din punct de vedere juridic și nu ar rezista în instanță „din motive procedurale”; și la CNATDCU este o avalanșă de sesizări înregistrate.

„Argumentul proceselor pierdute, susținut de Sorin Cîmpeanu, era fals. La momentul la care a inițiat modificarea legislației, niciun proces intentat de vreun plagiator nu fusese pierdut de Ministerul Educației.

Fostul premier Victor Ponta, fostul ministru de Interne Petre Tobă și primarul orașului Voluntari Florentin Pandele, sunt doar câțiva dintre cei care au pierdut definitiv procesele deschise împotriva Ministerului Educației în care au contestat retragerea titlului de doctor pentru plagiat”, arată sursa citată.

„În realitate, Ministerul Educației – în fruntea căruia Sorin Cîmpeanu a fost instalat la 23 decembrie 2020 – a sabotat anul acesta cu toate armele disponibile deciziile CNATDCU, practicând în culise, departe de ochii publicului, un non-combat juridic în cel puțin trei acțiuni intentate împotriva sa de persoane cu funcții importante în stat.

Ministerul Educației s-a folosit de pârghii birocratice, de tergiversări inexplicabile și de jonglerii juridice pentru a face pârtie, în instanță, plagiatorilor VIP care au atacat verdictele și procedurile CNATDCU.

În contradicție cu declarațiile publice prin care ministrul Sorin Cîmpeanu susține că este preocupat de „consolidarea șanselor [CNATDCU] în instanță” și își dorește ca suspiciunile de fraudă academică să fie clarificate de experți „cu celeritate” și „să poată fi apărate de către Ministerul Educației”, atunci când ajung în instanță, juriștii ministerului se comportă ca și cum ar fi în slujba taberei adverse”, scrie Emilia Șercan.

Ancheta completă a Emiliei Șercan poate fi citită aici.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...