Pandemia de coronavirus a rapit un an din educatia elevilor. Cum le poate afecta viitorul. Tunegaru: "Cifrele sunt ingrijoratoare"

Lumea se confrunta cu cea mai mare criza educationala la care s-a asistat vreodata. Pentru a combate COVID-19, peste 180 de tari au impus inchiderea temporara a scolilor, masura necesara pentru a lupta impotriva extinderii pandemiei. Se pare insa ca acest lucru va avea efecte pe termen lung asupra actualilor elevi.

Un raport al Bancii Mondiale elaborat in colaborare cu UNESCO si UNICEF arata ca peste 1,6 miliarde de copii din intreaga lume au pierdut cursurile mai multe luni la rand sau chiar tot anul. De asemenea, din luna martie 2021, peste 168 de milioane de copii au fost exclusi din orice forma de invatamant. Expertii spun ca cifrele sunt ingrijoratoare, insa dupa trecerea pandemiei ar trebui regandit intreg sistemul de invatamant.

Romania se confrunta deja cu un analfabetism functional accentuat. Un studiu al Centrului de Evaluare si Analize Educationale publicat in urma cu cinci ani arata ca aproximativ 42% dintre elevii romani de 15 ani stiu sa citeasca, insa nu reusesc sa inteleaga textele.

Raportul Bancii Mondiale mai arata ca si inainte de pandemie lumea se confrunta cu o criza a educatiei. 53% dintre copiii din tarile cu venituri mici si medii frecventau un sistem de invatamant precar, inainte de izbucnirea pandemiei.

Cristina Tunegaru: "Se adanceste prapastia intre grupuri"

Profesorul Cristina Tunegaru spune ca acum se va adanci prapastia dintre grupurile de elevi

"Cifrele sunt foarte ingrijoaroare, cred eu. Este un semnal pe care l-am tras inainte de inceperea acestui an scolar. Mai ales copiii din grupurile vulnerabile sunt foarte fragili in cazul unei intreruperi a scolarizarii. Oricat de mica ar fi aceasta intrerupere, ei au de suferit pe termen lung.

Asa cum arata si acest raport, ceea ce se intampla in perioada aceasta, dincolo de cifrele care prevad viitorul acestor generatii, vorbim de ceea ce se intampla in prezent. Iar acum este o prapastie intre grupuri. Era si inainte, insa acum se adanceste.

Avem copii care sunt sprijiniti financiar de acasa in educatia lor de parintii care isi pot permite sa investeasca in educatie si copii vulnerabili. Daca inainte scoala incerca sa gaseasca un teren de mijloc pentru toti copiii si sa asigure oportunitati chiar si acelor copii din mediul vulnerabil, acum, cand scoala a disparut din viata lor, acesti copii au ramas fara resurse sa se dezvolte.

Este un pericol extraordinar de mare pentru noi ca tara, pentru Romania, pentru ca avem un numar extraordinar de mare de copii vulnerabili, iar acesti copii reusesc sa isi gaseasca un loc de munca bun care sa le asigure un trai decent doar pe baza calificarii pe care o obtin in scoala.

Cand le-ai rapit singura sansa de a merge la scoala, viitorul lor si capacitatea de a dobandi aceasta calificare se reduce", a explicat profesoara Cristina Tunegaru.

Sunt afectati mai ales copiii de scoala primara si gimnaziala

"Copiii se vor intoarce la scoala si vor recupera materia pierduta. Problema este ca perioada de timp in care a lipsit scolarizarea este foarte mare. Sunt afectati mai ales copiii de scoala primara.

Si copiii de scoala gimnaziala sunt vulnerabili la intreruperile indelungate. Cateva luni inseamna intrerupere indelungata. Sunt perioade in care copiii invata competente de care au nevoie mai tarziu in scolarizare.

Va dau exemplu din experienta proprie de profesor de limba romana si de diriginte. Cand un copil vine in clasa a V-a, fara sa aiba competentele necesare, fara sa poata scrie corect si cu oarecare rapiditate, sa aiba fluenta in exprimare scrisa si vorbita, copilul acela are extrem de mult de pierdut.

Se trece de la invatator la profesor, iar profesorii nu au de multe ori rabdare sa recupereze decalajele cu acesti copii. Si atunci de multe ori iau note mici la scoala, devin demotivati, iar urmatorul pas spre abandon este imediat.

Copii, mai ales cei mici, care pierd legatura cu scoala sunt in mare risc de abandon scolar.

Noi deja avem cifre ingrijoratoare la capitolul abandon scolar si nici macar nu stim ce s-a intamplat in aceasta perioada. Cred ca numarul a crescut foarte mult si trebuie sa luam niste decizii foarte serioase si foarte aplicate sa-i recuperam pe acesti copii, mai ales ca de multe ori ei nu au nici sprijinul parintilor pentru a continua scoala. Nici parintii lor nu sunt vinovati pentru ca, probabil si ei au avut experiente nefericite la scoala si nici nu inteleg care este importanta educatiei", a mai explicat Tunegaru.

Nu cred ca repetarea anului scolar este o solutie

Intrebata daca repetarea anului scolar ar fi o solutie pentru recuperarea materiei pierdute, profesoara a spus:

"Nu cred ca repetarea anului scolar ar fi o solutie pentru copiii vulnerabili. In anul acesta scolar s-a creeat o confuzie. S-a trecut de la scenariul verde la cel galben, la invatarea in sistem hibrid, la invatarea online. S-a tot jonglat intre aceste scenarii, iar aceasta confuzie nu a fost deloc buna.

Pe de alta parte, multi parinti care aveau posibilitati financiare au apelat la meditatii. Si atunci scoala nu a a mai fost gratuita de fapt, asa cum ar trebui sa fie, ci a necesitat un efort financiar suplimentar.

Pe copiii vulnerabili nu i-ar ajuta foarte mult daca am repeta anul scolar, pentru ca pe ei trebuie sa-i convingem sa revina la scoala. Dar nu trebuie sa-i pedepsim pe toti copiii din sistem. Repetarea anului scolar ar insemna o pedepsire. Sunt copii care s-au pregatit foarte mult, care au invatat pentru examenle nationale. Astfel, nu cred ca aceasta ar fi o solutie.

Solutiile sunt de sistem. Trebuie sa ne asiguram ca stim ce se intampla cu toti copiii din clasele noastre, sa ne asiguram ca ei vin la scoala, iar daca nu vin la scoala, sa stim ce se intampla cu el.

Temerea mea este ca acum, in sistemul de invatamant se intampla aceleasi lucruri care se intamplau inainte de inceperea pandemiei. Adica in continuare nu stim ce se intampla cu copiii nostri, iar scolile si inspectoratele nu iau masuri ca sa-i aduca la scoala.

Noi constatam, incercam sa raportam cifrele mai mici, unde putem, le cosmetizam, iar daca ne ingrijoreaza aceste cifre, acestea nici macar nu sunt cele reale.

As vrea sa ne asumam ca trebuie sa schimbam asta, ca nu mai putem trece cu vederea, pentru ca nu este vorba despre situatii particulare ci despre viitorul nostru ca stat, despre viitorul acestor copii care abandoneaza scoala in orice clasa ar fi".

Ce ar trebui sa faca statul in acest caz

Profesoara spune ca pentru a se rezolva problema educatiei trebuie regandit intreg sistemul de invatamant.

"Cred ca inainte de toate ar trebui sa rezolvam problemele de sanatate publica, sa se opreasca pandemia. Aici nu va pot da solutii pentru ca nu sunt specialist in sanatate publica. Cand vom avea o rezolvare pe aceasta tema trebuie sa incepem sa ne gandim serios si sa actionam sa modificam educatia din Romania in punctele sale esentiale.

Nu este vorba doar despre recuperarea materiei. Sigur, recuperam materia, dar trebuie sa-i aducem pe acei copii la scoala. Daca recuperam materia doar cu elevii cu care am lucrat in online, inseamna ca nu am rezolvat problema ci doar am dat o solutie superficiala.

Trebuie sa rezolvam problemele intregului sistem, cele care tin de profesori, de angajarea si pregatirea lor, de dotarea scolilor. Ne-am trezit ca a venit pandemia peste noi si aveam scoli in care nu exista niciun laptop la dispozitia profesorilor.

Treabuie sa cream un sistem de educatie, paralel, care sa includa toti copiii si sa ne asiguram ca toti sunt integrati in sistemul acesta online si sa incepem sa fim responsabili. Rezultatele elevilor si ceea ce se intmpla cu ei ar trebui sa inceapa sa fie oglinda scolii si oglinda acelei comunitati locale.

Vorbim despre o descentralizare, dar de fapt nu am facut niciodata o descentralizare reala, ci numai una superficiala, de fatada. Nu am reusit sa construim comunitati si structuri care sa sprijine scolile", a mai aratat prof. Tunegaru.

Romania se confrunta cu un deficit de profesori

"Cu siguranta ne confruntam cu un deficit de profesori si nu este unul nou. Este dintotdeauna.

Profesorii vor sa intre in sistem mai ales in orasele mari, in centrele urbane. De cealalta parte, in zonele rurare este o nevoie foarte mare de profesori. Si este de inteles de ce se intampla acest fenomen. Profesorii nu sunt deloc stimulati sa mearga in scolile din acele zone. Nu exista sporuri semnificative de rural si sunt multe cazuri in care primariile nici macar nu platesc naveta profesorilor, conform legii.

Si mai este un aspect. Din pacate, profesorii tineri care iau note extraordinar de mari la examenul de titularizare, nu pot sa intre in sistem decat ca suplinitori, pentru ca nu apar posturi titularizabile.

Si astfel devin demotivati sa mai participe la examene, pentru ca un profesor suplinitor nu isi poate pastra clasele si va pleca in fiecare an scolar de la o scoala la alta si trebuie sa dea examen de titularizare si cu toate acestea nu poate sa ramana in scoala pe care si-o doreste.

Este o situatie paradoxala in sistemul de invatamant din Romania. Avem deficit de profesori, iar tinerii care sunt buni, vor sa intre in sistem si iau note foarte bune la titularizare, raman fara post", a mai arata profesoara.

Mai multe clase cu mai putini elevi

"Este o situatie despre care s-a discutat la inceputul pandemiei. Din pacate clasele au ramas la fel. In continuare exista clase cu 36 de elevi in scolile mari din orasele mari si cred ca acest lucru este iancceptabil.

Vara trecuta, ca am avut timp destul la dispozitie, am fi putut sa facem schimbari fundamentale din acest punct de vedere. Daca vorbim despre reducerea numarului de copii la clasa, atunci este nevoie de mai multi profesori dar si de spatii noi.

Si pentru a construi spatii este neoie de timp si de investitii serioase ale comunitatilor locale sau sa gaseasca spatii pe care le-ar putea folosi scoala. Este o solutie necesara.

Din experienta proprie va spun ca daca lucrezi cu mai mult de 30 de copii intr-o clasa, calitatea educatiei scade pentru ca nu poti sa acorzi timpul necesar fiecarui copil intr-o ora de curs.

O alta solutie ar fi angajarea unor profesori care sa lucreze in acelasi timp la aceleasi clase. Ar putea fi angajati profesori tineri, care nu au experienta si care ar putea lucra alaturi de cei experimentati si in acest fel ar fi doua cadre didacatie la o clasa mai ampla", este de parere Cristina Tunegaru.

Raportul Bancii Mondiale mai arata ca pandemia de coronavirus ar putea duce la o pierdere de 0,6 ani de scolarizare, reducand anii efectivi de scolarizare de baza, respectiv 7,9 ani la 7,3 ani.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...