Caricatura trista a facultatilor de Medicina din Romania

Marti, 13 Octombrie 2015, ora 08:077146 citiri
Caricatura trista a facultatilor de Medicina din Romania
Foto: Arhiva Ziare.com

Se vorbeste adesea despre cat de buna este scoala romaneasca de medicina, iar dovada cea mai convingatoare este statistica: cat de multi medici romani au emigrat, cum au fost ei acceptati in sisteme de sanatate mult mai avansate si cum a ajuns oferta sa nu mai faca fata cererii.

Lucrurile stau, de fapt, putin diferit. Medicii romani emigreaza pentru ca intrarea Romaniei in Uniunea Europeana le-a deschis drumul catre locuri de munca mai bine platite si catre conditii profesionale decente. Tinerii medici romani sunt, intr-adevar, doriti in vestul Europei, dar asta pentru ca posturile neocupate - de obicei in afara marilor orase si a centrelor universitare - nu sunt atractive pentru localnici.

Insa nu trebuie confundata o conjunctura favorabila migrarii resursei umane cu o calitate intrinseca a invatamantului medical romanesc.

Valoarea unei scoli de medicina este data de contributia sa la progresul stiintific si de excelenta in activitatea clinica. Ambele atrag fonduri si studenti, asigurand implicit prestigiul national si international.

Nu este cazul Romaniei. Niciuna dintre universitatile de medicina si farmacie (sase la numar: Bucuresti, Cluj, Iasi, Targu Mures, Timisoara si Craiova) nu s-a clasificat vreodata intre primele 500 de universitati ale lumii (Clasamentul Shanghai) si nici intre primele 200 de scoli de medicina (Clasamentul Shanghai pe domenii). Si nu e vreo surpriza aici, pentru ca prestigiul international se obtine, in primul rand, prin rezultate de varf in cercetare.

Pornind de la rezultate: 6 universitati, 6 institutii oficiale si 84 de unitati subordonate produc un articol la 4 ani

Actorul cel mai important din peisajul cercetarii medicale nu sunt autoritatile inchipuite sau care fac figuratie, ci universitatile.

"Publish or perish" (publica sau dispari) este demult leitmotivul activitatii academice. Nu publici, nu existi.

Poti fi un foarte bun profesionist, un medic desavarsit, adorat de pacienti si cautat de toata lumea buna, daca nu poti duce inainte specialitatea pe care o practici, daca nu ai nimic original de zis, e cazul sa lasi pe altii sa faca performanta academica. Adica sa beneficieze de fonduri.

Se poate spune ca universitarii sunt din principiu si cercetatori, ca asta e una din obligatiile lor de serviciu: sa publice, sa castige granturi de cercetare, sa atraga fonduri prin care sa dezvolte infrastructura si cu care, apoi, sa realizeze cercetari avansate.

Dar, cu toate acestea, Romania a reusit "performanta" de a avea cele mai slabe rezultate in cercetare (adica numarul cel mai mic de articole publicate in reviste ISI, in conditiile in care avea cele mai multe cadre didactice (inclusiv raportat la numarul de studenti).

Aceeasi cercetare finantata de Fulbright Foundation (SUA), din care provin concluziile de mai sus, arata totodata si gravitatea situatiei din facultatile romanesti de medicina.

La cea mai performanta universitate de medicina din Romania, cea din Bucuresti, rezultatele academice nu au depasit, in medie, pentru fiecare cadru didactic, un articol ISI la patru ani. Si asta a fost situatia buna, deoarece statisticile au tins catre zero pentru celelalte universitati si facultati.

Citeste mai multe despre Caricatura trista a cercetarii medicale: 6 universitati, 6 institutii si 84 de unitati subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetator. Cateva comparatii pe Curs de guvernare

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News