Motivele pentru care e nevoie de testare standardizată la început de an școlar: „Pentru decidenții din învățământ datele sunt aur curat” INTERVIU

Joi, 09 Septembrie 2021, ora 10:00 3241 citiri
Gabi Bartic

Este nevoie de testare standardizată la început de an școlar, măcar la materiile cu miză, pentru care se susțin examene naționale, afirmă Gabi Bartic, COO Brio Teste Educaționale. Potrivit acesteia, chiar și Consiliul Elevilor a solicitat o asemenea testare la nivelul tuturor elevilor, pentru a se putea face un diagnostic complet și detaliat al punctelor tari și al punctelor de îmbunătățit ale copilului. De asemenea, testarea standardizată e pasul următor spre învățarea individualizată, completează reprezentanta Brio Teste Educaționale.

Ziare.com: De ce ar fi nevoie de testare standardizată la începutul anului școlar?

Gabi Bartic: Testarea inițială a copilului revenit la școală după o vacanță atât de lungă ar trebui să fie o normă. De altfel, Consiliul Elevilor chiar a solicitat ca, la începerea anului școlar, să se testeze standardizat toți copiii. Sigur că testarea nu e primul gând când ne referim la întoarcerea la școală, dar ar fi bine să fie aceasta o normă: așa cum orice parcurs terapeutic/medical începe cu un set de analize, la fel ar trebui să fie și cu cel educațional: un diagnostic complet și detaliat al punctelor tari și al punctelor de îmbunătățit ale copilului.

Cum ar trebui să se aplice această testare, la ce materii și pentru ce categorii de vârstă?

Testarea inițială ar fi minunat să existe pentru toate materiile. Dar, voi spune că măcar la materiile „cu miză”, la care există examene (Evaluare Națională și BAC), ar fi minunat să existe aceste testări inițiale, și nu doar acele „simulări” care de obicei se dau în perioadele în care nu mai sunt acționabile (nu mai e timp de recuperare serioasă).

Care sunt etapele pe care ar trebui să le întreprindă comunitatea școlară o dată ce se primesc aceste rezultate, de la testele standardizate, la început de an școlar?

Datele din testele standardizate, corect analizate, oferă informații extrem de prețioase atât pentru fiecare copil în parte, cât și pentru generații sau grupe întregi de copii. Mai exact, afară de rapoarte serioase detaliate pe competențe, rapoartele dau o estimare a numărului de ore necesar pentru ca, pe fiecare competență, să se avanseze către nivelul următor. Voi da un exemplu: la fracții copilul este în centila 67 (deci 67%) și are nevoie de 6 ore pentru a trece la următorul nivel de competență – adică să sară de 80, scor corespunzător nivelului Avansat.

Pentru decidenții din învățământ, datele din testele standardizate sunt aur curat: în primul rând, pentru că ele sunt mereu comparabile: un test standardizat dat la o clasă de un profesor e mereu comparabil cu un test dat la o clasa paralela de alt profesor. Apoi, pentru că dau date consolidate despre grupe de copii: Pot ști, de pildă, că majoritatea copiilor de la clasa a 5-a B au competențe sub medie la un anume capitol, aceste date oferindu-mi informații despre calitatea predării și nevoia de intervenție. Apoi, pot ști toate clasele unui anume profesor, la ce excelează și la ce nu, și atunci am informații concrete legate de un anumit profesor. Dar pot avea și o predicție a promovabilității la examenele naționale. Și pot vedea unde și cum trebuie lucrat pentru a obține maximum de rezultate în timpul rămas.

De ce e de preferat să fie făcută testare standardizată la început de an școlar și nu la final de an școlar? Care sunt dezavantajele dacă testarea se face la final de an?

Testarea standardizată nu e un scop în sine, ea trebuie făcută de câte ori vrem să intervenim: pe parcursul unui proces de învățare, măsurarea e extrem de importantă. Deci, nu există o regulă: specialiștii spun că testarea e recomandată ori de câte ori dorim să verificăm atingerea unor competențe. Sau a unui progres. Testarea trebuie, așadar, făcută atât inițial, cât și pe parcurs – dacă vorbim de rolul formativ al testării. Cele de final sunt de obicei testările sumative.

Despre spaima părinților, elevilor și profesori legată de excesul de testare, exista studii extrem de serioase care vorbesc despre rolul extraordinar al testării formative în învățate. Dacă ea nu e făcută pentru a pedepsi, pentru a sancționa, testarea este învățare și scade reacțiile emoționale la testările cu miză (examene, teze etc). De fapt, dacă vă amintiți ce făceam noi când nu eram siguri pe un capitol de materie, vă veți aminti că, după ce luam manualul și notițele de la capitolul respectiv, mergeam la culegere și „lucram” probleme de la capitolul acela până ajungeam să înțelegem: mai precis, învățam testându-ne, dar în afara mediului școlar, în care testul însemna nota și/sau sancțiune. Formală sau informală.

Ce înseamnă învățare individualizată și când ar putea fi aplicată în România?

Înseamnă diagnostice individualizate și parcurs remedial personalizat. Voi explica termenii: dacă știm care sunt copiii care nu au înțeles un capitol și care – un alt capitol, putem organiza un parcurs remedial personalizat, astfel încât să nu risipim energia niciuneia dintre grupe. E demonstrat, feedback-ul este intervenția care crește cel mai mult calitatea actului educațional. Și feedback-ul nu e feedback decât dacă e individualizat.

Ce presupune învățarea individualizată ca ”eforturi logistice”?

Nu e necesar decât un efort de comunicare serios din partea profesorului. Și de instrumentele potrivite de diagnostic. Instrumente despre care domnul Ministru ne spune că nu le-am avea, dar pe care noi, la Brio, le oferim de o vreme oricui e dornic să le testeze. În clase sau individual.

BRIO, înțelege ceea ce citești

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News