Gabi Bartic, Brio, despre testarea pe competențe și monitorizarea progresului: „Un copil nu poate fi mediocru la toate conținuturile unei materii”

Testarea competențelor la o materie sau alta e necesară pentru a vedea cu ce a rămas copilul din școală, susține Gabi Bartic, COO Brio Teste Educaționale. Esențiale în procesul de învățare sunt și rapoartele de testare, pentru că ele pot da dimensiunea exactă a necesarului de practică pe fiecare dintre capitolele testate, completează reprezentanta Brio într-un interviu acordat Ziare.com.

Ziare.com: Ce presupune testarea pe competențe și cum sunt acestea îmbunătățite?

Gabi Bartic: Testarea competențelor la o materie sau alta ale copilului e esențială pentru a vedea „cu ce rămâne copilul” din școală. Pentru că învățarea nu ar trebui să fie un proces mecanic, ci internalizarea unor conținuturi cu care ulterior poți opera, iar testarea competențelor ar trebui să radiografieze conceptele cu care poate opera copilul. Mai simplu spus, cu ce a rămas din materia parcursă. Testarea face parte integrantă din procesul de învățare, pentru că, așa cum în sănătate nu putem vorbi despre tratamente fără analize minuțioase înainte, la fel – în învățare nu putem vorbi despre remedierea lacunelor fără testare prealabilă și de parcurs.

La ce materii se poate face în prezent testare de competențe?

Testarea competențelor ar trebui să fie efectuată pentru toate materiile. Testarea standardizată ne permite atât raportarea corectă la materia pe care ar fi trebuit să o fi parcurs copilul, cât și la restul copiilor din aceeași generație. Pe Brio, în mod specific, avem deocamdată teste de Matematică, Română și de Istorie - începând de săptămâna viitoare. Mai mult, avem teste de literație (alfabetizare funcțională) și, tot de luni, vom avea teste de literație digitală (vom testa competențe digitale).

Ce se întâmplă o dată ce sunt conturate abilitățile unui elev la momentul testării?

Foarte important, un copil nu poate fi „de 7” la toate conținuturile unei materii. Luând ca exemplu Matematica de clasa a 7-a, acolo avem conținuturi de numere reale, numere raționale, ecuații, calcul algebric, geometrie (și aici avem patrulatere, cerc, arii, diverse teoreme), calcul trigonometric. Este absolut imposibil ca un elev să fie „de 7” la toate aceste conținuturi. Cu siguranța la unele e bun, la altele stă mai prost. Și atunci testarea serioasă ne indică unde e cazul și unde nu e cazul să intervenim. Având acest tip de raport, și apoi fiecare competență defalcată și explicată, vom ști exact unde e cazul și unde nu e cazul să insistăm.

Cum poate fi ajutat sa își îmbunătățească aceste competențe?

Prin exercițiu. Prin reluarea explicațiilor teoretice și apoi, prin foarte mult exercițiu. La fel cum în cazul copilului care învață să meargă - pică, se ridică, îl ajutăm să pășească, îl corectăm dacă e cazul, dar cel mai important e exercițiul, la fel se întâmplă cu orice altă competență. Practica duce la perfecționarea oricărei deprinderi.

Ce sunt rapoartele de activitate și cât de des sunt consultate de cei care îi ajută pe copii în procesul de îmbunătățire a abilităților?

Rapoartele de testare sunt esențiale în procesul de învățare, pentru că ele pot da dimensiunea exactă a necesarului de practică pe fiecare dintre capitolele testate. Pentru că tot am dat exemplul raportului de Mate de a 7-a aici vedem exact de câte ore e nevoie pentru a trece la nivelul superior de competență pe fiecare dintre capitolele enunțate. Și brusc, dintr-o informație ambiguă, de tipul „copilul e de 7, să mai lucreze la Mate”, avem exact o radiografie a competențelor și știm exact la care capitole trebuie să lucreze. Dacă veți urmări în raport, e clar cu ce trebuie să începem, dar mai cu seamă cât e nevoie să lucrăm la respectivul capitol pentru a atinge pragul superior de competență.

Mai departe, după ce am lucrat suficient cu respectiva competență, putem retesta și verifica rezultatele acestei intervenții (dacă am obținut un scor mai mare și am făcut saltul către nivelul superior).

Cine are acces la aceste rapoarte de monitorizare?

În platforma brio, rapoartele sunt disponibile la finalul oricărui test, deci teoretic toti factorii implicați în procesul de învățare (elev, părinte, profesor) îl pot vedea și acționa pentru îmbunătățirea acestuia. Mai mult, la finalul testului copilul vede exact care sunt răspunsurile pe care le-a dat greșit.

De ce e bine să poată fi măsurat ușor progresul?

Din aceleași motive pentru care, în sănătate, ne măsurăm periodic elementele pe care le știm cu probleme: pentru a nu agrava carențele, pentru a nu ajunge în fața unui cumul de carențe, mult mai greu de tratat decât dacă am monitoriza periodic și am trata imediat ce am remarca derapaje.

În ce măsură în școala românească acest progres este măsurat real și nu subiectiv?

Progresul e măsurat în general subiectiv în școala românească. Dar asta nu ar fi marea problema, faptul că notele sunt subiective și nu marchează în mod real progres, ci doar raportări punctuale la anumite conținuturi testate. Ci faptul că notele (ale niciunui copil, cu atât mai puțin ale unei școli sau generații) nu sunt comparabile între ele. Și atunci nu avem date cu care să operăm. Mai ales în contextul acesta, în care ne întrebăm care sunt pierderile reale provocate de pandemie, nu știm exact ce să spunem: putem opera cu presupuneri, putem compara doar notele la cele 2 examene naționale (Evaluare Națională și BAC) între generații, însă nu știm dacă subiectele au avut o oarecare liniaritate (au avut subiectele de la un an la altul ACELAȘI grad de dificultate?). Și atunci suntem în situația în care comparăm mereu „mere cu pere” și nu avem ce date să suprapunem pentru a înțelege care sunt problemele pentru a putea merge apoi către o rezolvare. PISA ne dă doar un eșantion (anumite competențe, măsurate doar la copiii de 15 ani și doar din 3 în 3 ani), însă pentru a putea să intervenim serios, nu putem să ne bazăm exclusiv pe această analiză.

BRIO, înțelege ceea ce citești

Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...