Dragoș Iliescu, fondator Brio, despre testarea standardizată versus testarea clasică: „Un sistem de evaluare standardizată elimină practic contestațiile în totalitate” INTERVIU

Joi, 02 Septembrie 2021, ora 10:00 3484 citiri
Dragoș Iliescu, fondatorul Brio Teste Educaționale

Testarea clasică este “depășită”, ea nu reușește să măsoare cu obiectivitate performanța elevilor, susține Dragoș Iliescu, fondatorul Brio Teste Educaționale. Cu ajutorul testelor standardizate dispar erorile de notare și subiectivismul prezent în cadrul testului clasic, mai spune psihologul, într-un interviu acordat Ziare.com.

Ziare.com: Ce aduce diferit testarea standardizată față de cea clasică?

Dragoș lliescu: În primul rând, obiectivitate mult mai mare în evaluare – ceea ce se reflectă în corectitudine și siguranță pentru toate părțile implicate: elevi, părinți, profesori, sistemul de educație.

Această obiectivitate se bazează pe sistemul din spatele testării standardizate. Din punct de vedere psihometric, testele standardizate se bazează de regulă pe modele psihometrice mai sofisticate, cum ar fi Teoria Răspunsului la Item, un model care stă la baza testelor SAT și GMAT - teste folosite cu succes, de peste un secol, în țări din America și Europa de Vest.

Acest lucru înseamnă că fiecare test este alcătuit și evaluat de către sistem, în mod obiectiv și relevant pentru nivelul real de pregătire al unui elev.

Dispar, astfel, erorile de notare și subiectivismul prezent în cadrul testului clasic, ale cărui subiecte sunt realizate de același profesor care predă la clasă.

Important, de asemenea, este faptul că un test standardizat indică gradul de performanță al elevului, dar și al profesorului. După fiecare test, este generat un raport de evaluare complet, care urmărește fiecare competență a elevului. Astfel, dacă un copil întâmpină probleme cu ecuațiile, spre exemplu, raportul îi indică acest lucru. Și nu doar atât – elevul află și cât timp trebuie să aloce studiului, astfel încât să-și îmbunătățească performanța școlară.

Cum ar putea fi aplicată testarea standardizată pentru examenele naționale în România? S-ar putea merge pe un pilot inițial sau ar trebui aplicate la nivel național?

Programe pilot derulăm deja în anumite școli și licee din țară, unde profesorii folosesc testele standardizate Brio la clasă, iar notele obținute sunt trecute direct în catalog.

De exemplu, în perioada în care pandemia a închis toate școlile, evaluarea elevilor a devenit o reală problemă, neexistând o soluție a sistemului educațional românesc de a muta în online evaluarea față în față.

Brio oferă, însă, soluția pe care fiecare profesor se poate baza oricând: testele standardizate Brio nu sunt niciodată la fel pentru ca banca de itemi este îmbunătățită constant, materia școlară este acoperită în totalitate, iar fiecare test are itemi de dificultate diferită.

Sigur că un proiect național nu poate fi aplicat peste noapte, însă soluția există deja și de aici trebuie să pornim.

În ce măsură contestațiile din acest an ar trebui să determine autoritățile din Educație să meargă pe testare standardizată? De când s-ar putea aplica efectiv o asemenea testare la noi în țară?

Un sistem de evaluare standardizată elimină practic contestațiile în totalitate. Sigur, ele pot exista, dar verificarea se va rezuma la renumărarea unor bife de pe o pagină – iar eroarea într-o astfel de sarcină este puțin probabilă. Erorile care au umbrit evaluarea din acest an au fost datorate subiectivității profesorilor în notare – iar asta ar fi complet eliminat prin testele standardizate.

Tot acest proces actual, care este frustrant și pentru elevi, și pentru părinți, și pentru profesori poate fi eliminat dacă este introdusă testarea standardizată. În felul acesta, evaluarea se face în mod obiectiv și fără erori.

Cum ar trebui să se schimbe modalitatea de pregătire a elevilor și modul de predare al profesorilor la clasă? De cât timp ar fi nevoie pentru ca ei să se obișnuiască cu noile teste?

Introducerea testării standardizate nu va pune deloc în dificultate modul în care elevul se va pregăti pentru examene. Ba mai mult, generațiile de acum sunt digital savvy – ei sunt obișnuiți cu tot ceea de înseamnă digital, noi tehnologii etc., și se vor simți confortabil în fața calculatorului.

Ceea ce se va schimba, într-adevăr, cu teste standardizate bine realizate, este modul în care copiii sunt obișnuiți să învețe – accentul nu se pune pe “cât de bine poți să memorezi anumite informații”, ci pe “cât de bine poți să internalizezi și să aplici informațiile primite la clasă”.

Ceea ce testarea standardizată bine gândită aduce în prim-plan este evaluarea axată pe competențe: cât știe elevul, din cât ar trebui să știe? Cât de bine stăpânește capitolul fracții sau capitolul ecuații? De cât timp mai are nevoie pentru a-și îmbunătăți performanța școlară?

Pentru profesori, aceste teste sunt la fel de utile: timpul alocat pentru realizarea subiectelor de testare și pentru corectură nu mai este necesar, ba chiar poate fi redistribuit pentru realizarea exercițiilor suplimentare acolo unde se observă că elevii întâmpină probleme. Și, așa cum menționam și mai sus, notele obținute la testare pot fi trecute în catalog.

Care vor fi efectele aplicării testelor standardizate în populația școlară? Ce vor evidenția aceste teste?

În mod evident, creșterea performanței școlare – asta urmărește testarea standardizată. Și contribuie la atingerea acestui obiectiv prin identificarea capitolelor unde elevul excelează și nu mai are nevoie de studiu, dar și a capitolelor unde elevul trebuie să mai lucreze.

Intervenția ulterioară este, așadar, țintită, pentru că elevul primește un “diagnostic” în urma căruia va ști cum să acționeze. Fără o testare în prealabil, elevul nu știe ce trebuie să “trateze”.

În ce măsura un elev care a trecut prin testare standardizată se adaptează mai bine la sistemele educaționale din afară dacă dorește, de pildă, să își continue studiile în străinătate?

În străinătate, testele standardizate sunt ceva obișnuit, profesorul care predă la clasă nu realizează decât rareori sau chiar niciodată subiectele pentru evaluare, tocmai pentru a transforma întreg procesul de testare într-unul obiectiv și imparțial.

De ce testarea clasică nu e cea mai potrivită?

Am putea spune, mai degrabă, că testarea clasică este “depășită”, că nu reușește să măsoare cu obiectivitate performanța, că nu oferă rezultate comparabile pentru elevii din aceeași clasă și că evaluarea în sine poate fi compromisă de factorul uman – includem aici subiectivismul și posibilele erori care pot apărea în acest proces.

BRIO, înțelege ceea ce citești

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News