Cum afli dacă ești competent pe piața muncii. Ajutorul dat de testele standardizate în alegerea unui job

Un absolvent care nu înțelege ceea ce citește este condamnat la joburi de rutină, repetitive și nu poate face față cu ușurință la schimbările bruște din piața muncii, extrem de volatilă, mai ales în pandemie.

În România am început să vorbim despre analfabetism funcțional în 2001, odată cu primele rezultate ale testărilor PISA, care însă testează doar copiii de 15 ani ce vor ajunge pe piața muncii peste 10 ani. Rolul testelor PISA e așadar unul constatativ și predictiv, intervențiile care ar putea avea efecte benefice în scăderea gradului de analfabetism funcțional fiind dificile la respectiva vârstă.

În lipsa unor politici educaționale care diagnostichează timpuriu și intervin pentru a preveni acumularea suplimentară de lacune în ce privește alfabetizarea funcțională (capacitatea de a înțelege și de a opera cu conceptele și informațiile citite), procentele îngrijorătoare de analfabeți funcțional se vor transforma în procente masive de angajați care nu înțeleg cerințe simple ale jobului.

"E foarte greu să lucrezi într-un loc de muncă unde nu înțelegi, în general, nimic din jurul tău. Este ca și cum nu ai înțelege limba, dar, mult mai grav decât atât, nu înțelegi nici relațiile de cauzalitate între acțiuni. Analfabeții funcțional pot performa în sarcini simple, însă performanțele în sarcini complexe sau sarcini de grup sunt extrem de greu de obținut", a explicat Gabi Bartic, COO și Director Consumer Division la Brio Teste Educaționale.

Salvarea de la joburile de rutină, repetitive

Un angajat care este analfabet funcțional are șanse puține de a ocupa o poziție de conducere. De asemenea, același angajat ar putea întâmpina dificultăți în efectuarea unor joburi ce pun accent pe creativitate sau în cele ce presupun utilizarea abilităților analitice.

Analfabetismul funcțional condamnă individul la joburi de rutină, repetitive, cu atât mai grav în cazurile în care nu se suprapune peste un coeficient de inteligență scăzut.

Intervenții punctuale în comunitatea școlară

Soluția pentru ca piața muncii să aibă parte de candidați competenți o reprezintă aplicarea testelor standardizate de diagnostic (de tipul testelor PISA) încă din școală și, ulterior, efectuarea unor intervenții acolo unde au fost identificate carențe.

După ce rezultatele unui test standardizat sunt primite de comunitatea școlară se poate face intervenție. Atât localizată, adică planuri de intervenție individualizate pe fiecare copil, dar și intervenție pe grupe de copii. De asemenea, se pot face planuri de intervenție pe porțiuni de materie pentru grupuri de nivel similar. Se evită așadar supraîncărcarea cu exerciții inutile pentru copiii care nu au nevoie de intervenție și se acționează exact unde trebuie pentru copiii care au nevoie.

Cu alte cuvinte, e nevoie de programe care să testeze în mod constant nivelul de alfabetizare funcțională și să intervină în corectarea decalajelor atunci când ele apar, și acest lucru să fie făcut constant, nu doar la intervale de 3 ani, așa cum sunt efectuate testările PISA.

Busolă pentru performanțele profesorilor și elevilor

Un alt avantaj al testărilor standardizate aplicate în mod constant îl reprezintă datele macro extrem de valoroase pe care acestea le oferă comunității școlare. De pildă, testările pot arăta la ce capitole excelează un anumit profesor, pot da predicții din timp pentru performanțele la evaluările naționale, pot indica puncte nevralgice pentru eșaloane întregi de copii.

"Datele furnizate de teste sunt aur pentru orice domeniu de activitate, și în educație e la fel: e extrem de greu să iei decizii în orb. În prezența unor date, însă, deciziile sunt extrem de simplu de luat și implementarea lor - extrem de simplu de urmărit", apreciază Gabi Bartic.

Schimbarea paradigmei la examenele naționale

Având în vedere faptul că România e plasată constant pe ultimele locuri din Europa la testele PISA și luând în considerare subiectivitatea profesorilor care fac corectură, autoritățile române și-au întors privirea, pentru prima oară, spre testările standardizate în anul 2021. Astfel, au încercat să introducă subiecte similare, ca formă, la examenele naționale.

Ministerul Educației a luat două decizii.

Prima, apropierea subiectelor (ca formă) de tipologia PISA (acesta e de fapt și primul an în care, la Limba Română, subiectele au folosit acest tip de abordare, bazat mai degrabă pe înțelegere decât pe memorare) și a doua - o propunere de pilotare a unei forme de teste standardizate.

De asemenea, tot în acest an s-a discutat și despre scanarea și prelucrarea electronică a tezelor. Transferul sau manevrarea electronică al tezelor nu va elimina în vreun fel notarea subiectivă.

Este absolut evident că toate testele „cu miză” din sistemele educaționale de top (teste care în România sunt Evaluarea Națională și BAC-ul) sunt teste standardizate, fiind astfel eliminate atât subiectivitatea corectorului cât și diferențele de notare între diverse tipologii de profesori. Astfel, accesul bazat pe aceste rezultate, la diverse instituții de învățământ (liceu sau învățământ superior) va fi unul bazat pe un clasament obiectiv.

BRIO, înțelege ceea ce citești

Strada surpată la Slănic s-a construit peste o mină. Ciolacu: ”Ce vreţi să fac? Să ştiu unde s-au făcut drumurile peste mine?”

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat, întrebat despre situaţia de la Slănic, Prahova, unde o stradă s-a surpat, formându-se un crater de doi metri, că a fost făcut un drum peste o mină....

Ciolacu anunță că implementarea salariului minim european va începe de la 1 iulie: ”Am dat și ordonanța”

Şeful Guvernului Marcel Ciolacu a precizat că mecanismul de implementare a salariului minim european va începe de la 1 iulie. El a amintit că, în acest sens, a fost emisă ordonanţa....