Schengen: Autosabotarea României sau despre pretextul divizării UE

În cursa pentru lărgirea Schengen breșa împotrivirilor se lărgește tot mai mult, arătând din nou că statele UE nu sunt mereu pe aceeași baricadă.

Olanda, Suedia și Austria se opun deschiderii ușilor Schengen pentru români, bulgari și croați. Până acum, croații erau necontestați, în vreme ce eternele țări aflate în fruntea tuturor topurilor negative din Europa, România și Bulgaria, au încercat să demonstreze că merită să fie luate în seamă. În Suedia, se opun socialiștii care susțin guvernul, în Austria, creștin-democrații, care dețin și funcția de cancelar, iar în Olanda, progresiștii. Deocamdată, nici Marcel Ciolacu, liderul PSD, nu și-a anunțat o vizită la Stokolm pentru a-și convinge omologul, nici premierul Nicolae Ciucă nu a vorbit cu șeful guvernului de la Viena. În același timp, lărgirea frontului opoziției anti-Schengen îi dă un oarecare confort premierului olandez, care făcea față mai greu presiunilor fiind singur împotriva României și Bulgariei.

Cui folosește această breșă pe care o fac cele trei state într-un moment în care NATO are nevoie de frontiere fluide pentru a traversa cu muniție și armament iar Ucraina are nevoie permanentă de asistență medicală și alimentară? Un joc de acest fel, după ce Parlamentul European a votat de patru ori admiterea celor trei state în Schengen, pare un joc în favoarea Rusiei, prin care Europa se afișează din nou divizată, pe un fundal atât de sensibil. Poate că sunt la mijloc multe interese politice, poate că cei trei lideri occidentali sunt inocenți și se gândesc mai mult la viitorul lor politic decât la altceva. Totuși, cancelarul austriac Karl Nehammer s-a grăbit după începerea războiului să-l viziteze pe Vladimir Putin iar jurnaliștii austrieci și ruși au scris că nu a fost la Moscova să facă pe mediatorul, ci să discute problema aprovizionării cu gaz.

În același timp, e clar că România alimentează această opoziție, fiindcă mai are multe de făcut pentru statul de drept, la fel și Bulgaria, dar și alte state ale Uniunii Europene care sunt deja în Spațiul Schengen de Liberă Circulație. Ungaria și Polonia ar fi în fruntea listei din acest punct de vedere, într-un clasament glisant ceva mai consistent. Corupția, exonerarea înalților oficiali, justiția inconsistentă și influențată politic, punerea drepturilor femeilor și minorităților între paranteze sunt tendințe ale unor extremiști ajunși la putere în state membre ale Spațiului Schengen.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

În România ”nu există un risc de flux masiv de migranţi ilegali”. Ministrul de Interne anunță că suntem gata să ne alăturăm zonei Schengen

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat, joi, că, de la începutul acestui an, s-au înregistrat 3.200 de tentative de trecere ilegală a frontierei româneşti, ceea ce demonstrează...

Nancy Faeser la București: fotbal și Schengen

Ministra germană de Interne Faeser a vizitat ieri și azi Bulgaria și România. Schengen, migrația ilegală și siguranța suporterilor la campionatul european de fotbal au fost temele discutate...