Scandalul Bîstroe, un foc de paie aprins de ministrul Grindeanu. Ce arată măsurătorile făcute de România la intrarea în canal

Primele rezultate ale măsurătorilor făcute de România în zona de început a canalului Bîstroe au fost transmise autorităților centrale.

Ministerul Transporturilor a început investigațiile la sfârșitul lunii aprilie, după ce Ucraina și-a dat acordul, pentru a lămuri controversele legate de presupuse lucrări de dragare neautorizate reclamate inițial de ministrul Sorin Grindeanu.

Ucraina a dragat Bîstroe doar în scop de întreținere, arată primele date analizate de Apele Române, care a primit informații de la ministerul Transporturilor, susțin surse din ministerul Mediului citate în publicația Defapt.ro.

Datele care au ajuns până acum la Apele Române, instituție responsabilă cu interpretarea informațiilor, au fost colectate pe partea română a graniței.

Măsurătorile făcute de România s-au operat la intrarea din Chilia în Bîstroe unde nivelul este de 6,80-7 metri, iar pescajul marin de 6 metri ceea ce înseamnă că doar nave mici pot să intre.

Potrivit surselor citate, lucrările au vizat îndepărtarea aluviunilor acumulate în ultimii ani, ajungându-se la adâncimile care erau consemnate ca referință în urmă cu aproape douăzeci de ani, la momentul diferendului dintre România și Ucraina.

Sursele ministeriale mai indică faptul că partea română s-a raportat pentru comparație la datele din 2004-2005, atunci când Ucraina a demarat primele lucrări pentru transformarea brațului în secțiune navigabilă.

Rezultatele de până acum ar arăta că nu există diferențe de adâncime comparativ cu nivelul canalului Bîstroe de acum 20 de ani.

Într-o fază ulterioară celui din 2004, Ucraina ar fi urmat să adâncească considerabil canalul, pentru a permite intrarea navelor de tonaj mare, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum.

"Scandalul Bîstroe" a fost pornit pe 15 februarie 2023 de o declarație a ministrului Transporturilor: „Există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bîstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”.

Partea ucraineană a declarat încă de atunci că vasele de dragaj zărite de "spionii" români la intersecția dintre Chilia și Bîstroe fac doar lucrări de întreținere. De altfel, Kievul primise acordul României, încă din vara anului trecut, pentru a relua temporar transportul de mărfuri pe Chilia-Bîstroe.

Declarația lui Grindeanu a generat o puternică mediatizare a subiectului, cu opinii majoritar polarizate. Liderul PSD Marcel Ciolacu s-a urcat pe valul populist anti-Ucraina cu o declarație plătită pe Facebook în care cerea oprirea lucrărilor făcute de Kiev spunând că „poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării”.

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...

Eveniment exploziv, o monedă a devenit cea mai puternică din lume: A crescut cu 25% față de dolarul american

Crizele multiple anunțate de către Nouriel Roubini, cunoscutul economist din Statele Unite, au lovit lumea după ce războaiele din Ucraina și Israel, precum și blocarea traficului maritim din...