Istoria zbuciumată a scandalurilor de plagiat din guvernul Ciuca. Cine sunt ceilalți doctoranzi din Executiv

Duminica, 02 Octombrie 2022, ora 21:30 8717 citiri
Unul dintre miniștri guvernului a ajuns să-și secretizeze teze de doctorat FOTO Colaj Ziare.com

Guvernul condus de Nicolae Ciucă s-a confruntat încă de la început cu scandaluri privind acuzații de plagiat, care au condus până la demisii din partea mai multor miniștri, în timp ce alți doctoranzi din Executiv își ascund studiile.

La nicio lună de la formarea guvernului Ciucă în noiembrie 2021, ministrul Digitalizării Florin Roman a demisionat din funcție după ce o investigație realizată de jurnalista Emilia Șercan a dovedit cu liberalul și-ar fi plagiat teza de doctorat.

Totodată, Libertatea a dezvăluit atunci că Roman și-a trecut în CV faptul că este licențiat în Științe Economice la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, însă rectorul instituției spune că liberalul nu a urmat niciodată cursurile universității. Deși în spațiul public a respins acuzațiile de plagiat, Roman a demisionat din funcția de ministru. În mod ironic, demisia lui Roman a venit după ce premierul Ciucă i-ar fi cerut să facă acest lucru, conform unor surse politice, în caz contrar Roman ar fi fost remaniat.

O lună mai târziu, în ianuarie 2022, însuși premierul Nicolae Ciucă a fost acuzat că și-a plagiat teza de doctorat ca urmare a unei investigații publicate de PressOne. Conform anchetei jurnalistice, lucrarea prim-ministrului ar fi plagiat cel puțin 42 de pagini din totalul de 138.

Pe lângă copierea mot-a-mot, premierul ar mai fi folosit alte patru tehnici clasice de mascare a plagiatului, mai scrie sursa citată. Mai mult, cel puțin 19 dintre paginile plagiate ar fi luate dintr-o lucrare coordonată chiar de îndrumătorul premierului.

Mai multe pagini din lucrarea sa au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali și fără să fi fost marcate cu ghilimele. De cealaltă parte, premierul s-a apărat atunci susținând că lucrarea sa a fost făcută „conform cerințelor legale existente la acea vreme”.

La finalul lunii iunie investigația privind acuzațiile de plagiat în cazul premierului au fost practic eliminate după ce un complet al Curții de Apel București a decis să anuleze toate sesizările depuse în acest sens. Mai mult decât atât pachetul de legi privind modificarea Legilor Educației, inițiat de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, ar pune capac acestui subiect prin permisiunea acordată doctoranzilor de a putea renunța la titlu fără să invoce vreun motiv și fără vreo repercursiune. Mai mult, pachetul de legi prevede desființarea prin reorganizare a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), instituție cheie în analizarea plagiatelor.

Un nou plagiat o nouă demisie

Pe 26 septembrie jurnalista Emilia Șercan publica o nouă investigație în care demonstra cum ministrul Educației Sorin Cîmpeanu ar fi plagiat, într-un curs de specialitate, 92 de pagini din munca a doi profesori Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

În replică, Sorin Cîmpeanu a susținut că cei care au lansat acuzațiile de plagiat la adresa sa „sunt un fel de habarnişti în domeniul educaţiei”. Cu toate astea, câteva zile mai târziu, Cîmpeanu a demisionat din funcție după ce societatea civilă a pornit o revoltă masivă împotriva ministrului.

Ministrul care și-a secretizat doctoratul

Ministrul de Interne, Lucian Bode, e de profesie inginer electromecanic. În 1998, a absolvit Facultatea de Electrotehnică şi Informatică a Universităţii din Oradea. Între 2009 şi 2011, urmează un master în ”Managementul Securităţii în Societatea Contemporană”, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Imediat, începe un doctorat în ”Relaţii internaţionale şi studii europene” la aceeaşi universitate, pe care îl finalizează în 2018.

Titlul lucrării de doctorat, care nu este menţionat în CV-ul postat pe site-ul Guvernului: ”Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI (corect ar fi fost ”al XXI-lea” - n.r.). România în context european actual”.

Lucian Bode trebuia să îşi publice lucrarea de doctorat pe o platformă administrată de Ministerul Educaţiei până pe 22 iulie 2021. Însă, cu o zi înainte de termenul-limită, Lucian Bode a trimis o adresă universităţii, anunţând că refuză să publice lucrarea. Potrivit G4Media.ro, ministrul şi-a motivat decizia prin faptul că şi-a publicat doctoratul la o editură. Însă cartea e de negăsit. De altfel, sindicatul poliţiştilor ”Diamantul” s-a oferit să cumpere un exemplar din carte şi să-l facă public. ”Aflăm că e publicată de editura CA Publishing, în anul 2021, însă ne-a fost imposibil să o achiziţionăm. Anunţăm chiar cu această ocazie că suntem gata să cumpărăm noi, Sindicatul Poliţiştilor din România Diamantul, un exemplar al cărţii dumneavoastră, plătim valoarea unui spor de doctorat pe o lună (950 lei)”, a anunţat sindicatul aflat în conflict cu ministrul.

Ceilalți miniștri cu doctorat

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti în 1996. Doi ani mai târziu, a absolvit şi facultatea de Istorie, aşadar timp de doi ani (1994-1996) a urmat două facultăţi în paralel. În 1999 începe studiile doctorale, iar în 2003 devine doctor în drept la Universitatea din Bucureşti, sub coordonarea premierului de la acea vreme Adrian Năstase.

Bogdan Aurescu este singurul ministru din Guvernul Ciucă care oferă detalii despre lucrarea sa de doctorat. Titlul tezei: „Conceptul de suveranitate şi supremaţia dreptului internaţional”. Calificativul: foarte bine. Distincţia: Summa cum laude. Din anul 2018, Bogdan Aurescu conduce lucrări de doctorat în cadrul Universități din Bucureşti. În iulie 2006 a fost ”visiting professor” la Facultatea de Drept a Universității din Hamburg, în cadrul mobilității ERASMUS Teaching Staff.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a urmat cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti între 1987 şi 1991, iar în 2003 a devenit Doctor în drept Summa cum Laudae la aceeaşi universitate. Spre deosebire de Bogdan Aurescu, ministrul Justiţiei nu a menţionat în CV-ul de pe site-ul Guvernului titlul sau tema lucrării de doctorat. Între 1994 şi 2007, Cătălin Predoiu a fost cadru didactic al Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a urmat cursurile Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” București, Facultatea de Medicina Generală, la începutul anilor 80. Şi-a început activitatea cu acte în regulă în 1999 ca medic primar în medicina de laborator, iar din 2016 a devenit medic primar în Microbiologie Medicinală, prin ordin al Ministerului Sănătăţii de reînfiinţare a specialităţii, după ce în 2015 a devenit consilier personal pentru sănătate

Încă din 1992 a început să predea la Facultatea de medicină la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, începând ca asistent, iar acum este profesor la disciplina Microbiologie. În 2004, obţine titlul de Doctor în Medicină la UMF „Carol Davila”, specializarea microbiologie. Alexandru Rafila este printre singurii care şi-a trecut în CV şi numărul diplomei de doctor: 0003020 – 2004. El a intrat în politică în 2010, în PSD.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, e de profesie inginer. A absolvit Institutul Politehnic din București, Facultatea de Automatică, în 1991. Patru ani mai târziu, se înscrie la doctorat în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii din Craiova. În anul 2000 obţine o diplomă de doctor în management. În perioada în care urmează cursuri doctorale la Craiova, Virgil Popescu activează ca asistent universitar la Colegiul Universitar Drobeta Turnu Severin şi director la Petrom Mehedinţi. Între 2007 şi 2009, Virgil Popescu face şi un master la Universitatea din Craiova în ”Analiza diagnostic și evaluarea afacerilor”. În paralel, între 2007 şi 2008, ocupă funcţia de secretar de stat, Departamentul pentru dialog social. Între octombrie 2005 şi februarie 2006, urmează un curs de ”Geopolitică și geostrategie, Politici și strategii de securitate, Teoria relațiilor internaționale” la Colegiul Național de Apărare. Doi ani mai târziu, se înscrie exact la acelaşi curs, de această dată la Academia Naţională de Informaţii.

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, este licenţiat în filosofie la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj. În 1998, obţine diploma de doctor în sociologie la aceeaşi universitate, însă nu menţionează în CV titlul lucrării de doctorat. Din 2002 este profesor universitar la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti, iar din 2005 conduce lucrări de doctorat. Vasile Dîncu este autorul a 12 volume - 4 volume de sociologie şi comunicare şi 8 volume de eseuri.

Alte cazuri celebre de plagiat din politica românească

Unul dintre cele mai flagrante cazuri de plagiat îi aparține fostului ministru de interne și vicepremier Gabriel Oprea. Înainte să fie prins, acesta a coordonat la rândul său zeci de lucrări de doctorat, dovedindu-se ulterior că aproape jumătate dintre ele au fost plagiate. Printre lucrările coordonate de Oprea și dovedite apoi plagiate s-a regăsit și teza lui Bogdan Licu. În 2016 Oprea rămâne fără titlul de doctor după ce CNATDCU analizează lucrarea și dă un verdict în acest sens, susținând că zeci de pagini au fost „copiate integral”.

Cel mai cunoscut probabil caz de plagiat îi aparține fostului premier Victor Ponta. Scandalul a pornit în 2012, după ce revista Nature a publicat un articol în care l-a acuzat pe Ponta că și-a copiat mai bine de jumătate din teza de 432 de pagini, citând informații primite de la o sursă anonimă. Ulterior, autoritățile din România s-au mobilizat patru ani mai târziu, iar în august 2016 CNATDCU confirma că Ponta și-a plagiat teza. Câteva zile mai târziu, ministrul Educației de la acea vreme, Mircea Dumitru, semna ordinul de retragere a titlului de doctor al lui Ponta. Fostul premier n-a vrut însă să renunțe atât de ușor la titulatură și a descis două procese în instanță în care a cerut suspendarea, respectiv anularea ordinului ministrului. În iulie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) respingea definitiv cerearea lui Ponta, punând astfel capăt poveștii începute cu 8 ani în urmă.

Plagiat până la ultima literă

În 2016 a rămas fără titlul de doctor și actualul primar al Sectorului 3 Robert Negoiță după ce Comisia de etică a Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" constata la acea dată că lucrarea sa este un plagiat. Teza care i-a adus lui Negoiță titlul de doctor în Științe Juridice este plagiată de la prima până la ultima frază, fiind copiată integral din surse care sunt disponibile, majoritatea, pe Internet, scria jurnalista Emilia Șercan într-un articol pe PressOne. Progresul academic al lui Negoiță a fost unul fuminant, acesta absolvind liceul în 2003, la vârsta de 31 de ani, pentru ca doar 9 ani mai târziu să ajungă doctor.

Într-un scandal de plagiat a fost implicat și fostul premier PSD Mihai Tudose, care, în 2015, era acuzat de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI) că a copiat „cuvânt cu cuvânt” circa 50 de pagini. În iulie 2017, la o lună după ce era desemnat premier, Tudose era reclamat la CNATDCU pentru plagiat. Ulterior, Comisia de Etică a Academiei SRI a dat și ea verdict de plagiat în teza lui Tudose și a propus retragerea titlului de doctor. Pentru a evita titulatura de plagiator, Tudose a depus apoi două solicitări la ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor, prima în 2016 iar a doua în noiembrie 2018.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Comentarii
Poza EdgeMaster
EdgeMaster
rank 5
Plagiatul este legalizat . Plagiatorii sunt liberi
Poza eu-ca
eu-ca
rank 5