Sănătatea mintală: o prioritate pentru lideri și companii și în 2023

Din momentul în care pandemia de COVID-19 a obligat angajatorii să facă schimbări rapide și să găsească o cale nouă de a organiza echipele fără a sacrifica randamentul lor sau profitabilitatea companiei, flexibilitatea a ajuns o chestiune la ordinea zilei. Acum, mai mult decât oricând, acest termen a început să-și facă simțită prezența din ce în ce mai des în timpul interviurilor de angajare. Cei aflați în căutarea unui loc de muncă, mai ales milenialii și generația Z, care au primit titlul de „generația burnout”, își doresc să lucreze mai mult de acasă și să aibă libertatea de a-și face programul în funcție de felul în care fluctuează productivitatea lor în loc să opteze pentru clasicul program de la 9:00 la 17:00.

Mai mult, 1 din 5 angajați ar prefera zile libere în locul unei măriri de 10%. În plus, 91% dintre mileniali spun că recunoașterea reușitelor lor de către colegi și superiori este importantă pentru ei la locul de muncă, în timp ce 79% dintre cei care își părăsesc joburile menționează lipsa acestei aprecieri ca fiind unul din principalii factori care i-au determinat să plece. 87% dintre angajați se așteaptă ca angajatorii lor să îi susțină în încercarea de a stabili un echilibru între viața personală și cea profesională. În fine, angajamentul și implicarea la locul de muncă pot crește de la 40% la 60% dacă organizația alege să se implice în chestiuni sociale și să pună în practică valorile pe care le afișează pe site și în broșurile de prezentare.

Ce ne spun aceste cifre? Că munca devine tot mai personală și, de aceea, experiența la locul de muncă trebuie să devină și ea mai personalizată. Din moment ce ne petrecem o treime din viață la locul de muncă, în mod evident ne vom dori ca organizația pentru care lucrăm să ne reflecte valorile și interesele și, mai presus de toate, să se preocupe de wellbeingul și sănătatea noastră mintală. Fie că e vorba de beneficii adiționale, de o comunicare mai strânsă între management și echipe sau de o reevaluare a felului în care sunt percepute rolurile din cadrul organizației, oamenii au nevoie să se simtă văzuți, reprezentați și apreciați de compania pentru care lucrează. Felul în care oamenii se simt și se raportează la muncă le afectează nu doar performanța, ci și viața dincolo de pereții biroului.

Angajații sunt în burnout, dar nu o recunosc deschis

Potrivit unui sondaj efectuat de Asana, un program de project management și productivitate, 70% dintre angajați se luptă cu burnoutul, mai ales de când cu pandemia. Odată ce au început munca remote, pentru mulți dintre ei granițele dintre muncă și viața personală au devenit din ce în ce mai încâlcite, ajungând de multe ori să ia asupra lor volume mai mari de muncă decât ar fi făcut-o dacă ar fi mers la birou. Au urmat epuizarea, stresul și depresia, mai ales în cazul generațiilor mai tinere.

Într-o cultură în care a te afirma înseamnă să depășești ceea ce scrie în fișa postului, să lucrezi în plus sau să stai să răspunzi la emailuri chiar și în timpul liber, e evident că mai devreme sau mai târziu vor apărea și consecințele psihologice. Chiar dacă nu recunosc deschis nealinierea dintre valorile personale și fișa postului sau faptul că nu li se pare că merită să-și mai dea interesul la locul de muncă, tinerii au găsit o portiță de scăpare în „quiet quitting”, un fenomen global care afectează nu doar productivitatea companiilor, ci și profitabilitatea lor. Multe talente se pierd în acest proces care presupune să faci minimul necesar pentru a rămâne angajat, în vreme ce în timpul liber îți cauți un loc de muncă mai bun.

Acest lucru nu s-ar întâmpla dacă angajații s-ar simți suficient de confortabil încât să deschidă o discuție legată de problemele lor emoționale și de felul în care locul de muncă le amplifică. Managementul defectuos și lipsa oportunităților de dezvoltare se numără printre ptrincipalele motive pentru care o mulțime de angajați își folosesc locul de muncă actual ca pe o „umbrelă” care să-i țină la adăpost de problemele economice și să le furnizeze un venit stabil cât timp ei sunt angrenați în căutarea de noi oportunități.

De ce ar trebui ca liderii companiilor să se concentreze mai mult pe wellness?

Așa cum menționam mai devreme, problemele de sănătate mintală ale angajaților nu îi „costă” doar pe ei. Pentru cei aflați în poziții de conducere care privesc situația doar prin prisma cifrelor, e important de punctat faptul că burnoutul în rândul angajaților duce la o pierdere de 322 de miliarde de dolari pierduți global din cifra de afaceri. Cu alte cuvinte, cu cât un angajat e mai demotivat la job, cu atât performanța lui scade, iar într-o companie nu va exista niciodată un singur angajat în burnout sau în depresie.

Un studiu efectuat de Deloitte în 2022 indică faptul că oamenii își doresc să lucreze pentru organizații în care angajații „înfloresc”. 59% din respondenți au afirmat că ar lua foarte serios în considerare opțiunea de a lucra în cadrul unei companii care oferă beneficii din sfera wellbeing-ului mai avantajoase decât cele pe care le oferă angajatorul curent. De asemenea, un nivel crescut de wellbeing în rândul angajaților poate face o organizație să arate mai atractivă în ochii clienților și a investitorilor.

Dacă în exterior, imaginea companiei poate fi îmbunătățită prin intermediul programelor de responsabilitate corporativă socială și prin îndeplinirea criteriilor sociale și de mediu, același lucru trebuie să se reflecte și pe plan intern. Oamenii sunt mult mai interesați de companii care își respectă promisiunile, își trăiesc valorile și oferă o cultură organizațională sănătoasă decât de cele care fac, spre exemplu, „greenwashing” sau care se mândresc cu o performanță impecabilă, în timp ce în spatele ușilor închise retenția angajaților este una slabă, iar satisfacția celor rămași este la fel de mică sau chiar inexistentă. În plus, acest lucru se poate afla foarte ușor prin intermediul unor platforme precum Glassdoor (al cărei slogan este „Meriți un job care te iubește înapoi”) sau Undelucrăm.ro.

Ce pot face angajatorii pentru a îmbunătăți sănătatea mintală a angajaților

Se spune că dacă ceva nu poate fi măsurat, atunci nu poate fi nici îmbunătățit. De aceea, procesele pe care se bazează o companie sunt standardizate, există strategii, KPI-uri de atins și obiective de depășit. Deloitte propune aceeași abordare și în cazul wellbeing-ului: în afară de măsurarea sentimentului general cu privire la mediul de lucru prin intermediul sondajelor și al interviurilor, companiile pot de asemenea să privească empiric factorii care converg către wellbeing. Spre exemplu, angajatorii se pot uita la procentul angajaților care își folosesc toate zilele de concediu, la numărul de ore petrecute peste program sau la volumul de e-mailuri legate de muncă pe care le trimit în timpul weekend-ului.

„Rata de uzură” a personalului – adică ritmul cu care angajații părăsesc o companie – ar putea fi un indicator al relațiilor pe care angajații le au cu superiorii lor. Pot fi folosite instrumente precum WELL Building Standard pentru a implementa o strategie de wellbeing, se poate apela la servicii de coaching sau poate exista posibilitatea personalizării pachetului de beneficii, astfel încât să includă și abonamente la săli de sport, servicii de terapie sau de coaching individual. Pot fi analizate cererile de concediu medical și, de asemenea, se poate vedea dacă angajații au avut nevoie de mai multă sau mai puțină atenție medicală de-a lungul unei perioade de timp. Acest soi de „metrici” combinați cu explorarea experienței trăite a angajaților poate ajuta managerii să dezvolte o înțelegere nuanțată și acționabilă a wellbeingului în cadrul organizației.

Este, de asemenea, important să avem manageri și oameni în poziții de conducere să fie: coordonatori care să fie mai buni ascultători, care să aiba continuu propriile procese de consiliere și/sau îmbunătătire, să-și dezvolte abilitățile de coaching și să colaboreze mai bine cu echipele. Astfel vor vedea mai ușor semnalele de alarmă care nu apar în exceluri și vor putea prioritiza wellbeingul angajaților ca parte din promisiunea făcută prin strategia de employer branding. Prin empatie, deschidere, umor și recunoașterea meritelor angajaților poate fi creată o cultură organizațională care să-i ajute pe aceștia din urmă să se simtă văzuți și auziți și să găsească însemnătate în munca lor – lucru esențial pentru sănătatea emoțională a oricărui om, fie că-l privim din postura de personaj individual sau de angajat.

Un detaliu care face diferența este ca liderul să fie un exemplu și din punct de vedere al stării de bine, al echilibrului, al concordanței între ceea ce spune și ceea ce face. Dacă vrea ca oamenii să-și ia vacanță, atunci e bine ca și el să-și respecte vacanța. Dacă vrea că oamenii să se conecteze unii cu alții, el însuși trebuie să vorbească periodic cu ei, să le pună întrebări și să-i asculte, fără a judeca. De cele mai multe ori, oamenii au nevoie de cineva care să-i asculte, nu care să le dea soluții.

Concluzii

Jon Clifton, CEO-ul Gallup, în raportul State of the Global Workplace 2022, îndeamnă organizațiile să privească oamenii holistic, nu doar ca simpli angajați. Mai mult, îi încurajează pe conducătorii organizațiilor să construiască sisteme și strategii care să promoveze și să îmbunătățească wellbeingul angajaților. Avantajele se vor vedea nu numai în moralul acestora, ci și în profitul companiei: organizațiile care au angajați implicați în munca lor au un profit cu 23% mai mare decât cele ale căror angajați se simt demotivați la locul de muncă.

Nu în ultimul rând, pe lângă flexibilitate și stilul de muncă hibrid sau remote, sănătatea mintală a angajaților a devenit deja un trend la locul de muncă și nu va părăsi prea curând arena. Ultimii ani ne-au arătat cât de multă nevoie avem de compasiune, de empatie, de înțelegere și de ascultare. Echipele care au funcționat cel mai bine pe timp de pandemie au fost cele ale căror membri au reușit să se susțină moral și ale căror manageri au putut să facă traniziția mai lină și mai naturală pentru angajați. Aceasta va fi paradigma sub care vom funcționa și de acum înainte și este o soluție câștigătoare atât pentru companie, cât și pentru bunăstarea emoțională individuală.

Cât de greu este pentru un angajator să concedieze un angajat. Topul schimbărilor legislative care avantajează salariații

Schimbările legislative pot avea și beneficii pentru contribuabili. De exemplu, modificările aduse în codul muncii și în legislația din acest domeniu din ultimii ani pot avantaja angajații,...

Surpriză la o primărie din România. Doi soți candidează unul împotriva celuilalt: ”N-am crezut că poate să aibă atâta nebunie”

O situație cu totul atipică a apărut în cursa electorală pentru primăria Gogoșu din Mehedinți. Actualul primar candidează pentru un nou mandat, însă are un rival la care nu se aștepta....