Salariile bugetarilor versus cele din privat, în 2024. „Veniturile vor crește, dar nu vom mai reveni la ecartul din 2019”

Din punct de vedere statistic, salariile din sectorul bugetar au avut o evoluție ciclică începând din 2017, începând cu o creștere puternică înainte de pandemie și continuând cu înghețări și plafonări succesive în ultimii 3 ani.

Fluctuațiile au dus ca diferențele de salarizare să se diminueze din ce în ce mai mult între sectorul privat și cel bugetar, însă anul acesta, în timp ce campania electorală va veni cu promisiuni și ratificări de legi care să încurajeze o nouă distanțare dintre cele două marje de salarizare, economiștii sunt optimiști în legătură cu faptul că se prea poate ca și veniturile din privat să beneficieze de o revenire.

În România, există peste 30.000 de companii în domeniul IT, top 10 cele mai mari dintre ele acumulând afaceri de aproximativ 1,8 miliarde euro, potrivit unui raport Keysfin, citat anul trecut de GoIT. Ce a fost demonstrat încă dinainte de pandemie este că, deși salariile pot concura cu cele ale șefilor de instituții bugetare, acestea sunt concentrate către cinci județe-cheie care domină industria, generând 90% din venituri și pot fi obținute mai degrabă prin ocuparea unor poziții de senioritate din companii.

În paralel, portalul Open Knowledge Repository al Băncii Mondiale a realizat la finalul anului trecut un raport extensiv cu privire la situația întreprinderilor de stat din România și influența pe care acestea o au în mai multe sectoare din economie, precum energie și utilități publice, transporturi sau telecomunicații. Una dintre cele mai relevante, dar și tăioase concluzii trase de raport, potrivit unei relatări RFI, se leagă și de o discrepanță cuantificabilă dintre structurile stufoase ale instituțiilor și gradul de productivitate al acestora. Potrivit Băncii Mondiale, în perioada 2011-2019, întreprinderile de stat din România au angajat mai mulți oameni și, în medie, au plătit salarii mai mari decât cele din sectorul privat, au avut, global, active mai mari pe angajat decât firmele private, dar înregistrau o productivitate mai redusă.

Deși este important de menționat faptul că evoluția indicatorilor economici depinde și de procentajul deținut de stat în companii, firmele cu capital majoritar public au reușit să investească mai mult, să crească ocuparea forței de muncă și chiar să îmbunătățească nivelul productivității. Totuși, întreprinderile de stat au de patru ori mai multe șanse să primească subvenții de la buget decât companiile private.

Potrivit raportului, România deține recordul pentru numărul cel mai mare de entități guvernamentale din cadrul Uniunii Europene, cu aproximativ 1.400 de instituții. Majoritatea acestora, reprezentând 80%, sunt gestionate de autoritățile locale, în timp ce restul sunt controlate de administrația centrală de la București. Cercetătorii au arătat că volumul ridicat al instituțiilor guvernamentale are la bază, în parte, crearea companiilor municipale asociate cu Consiliul Local din București, care nu au fost fondate pe baze economice solide.

Studiul evidențiază astfel și problema sensibilă a rentabilității scăzute a companiilor de stat comparativ cu cele private, subliniind venituri inferioare pe cap de angajat și, în același timp, bonusuri mai mari pentru angajații statului, afectând performanța financiară a acestor companii. Astfel, companiile de stat au acumulat datorii considerabile față de cele private și au înregistrat datorii restante importante, atât către bugetul de stat, cât și către furnizori. Deși au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește guvernanța corporativă, acestea au beneficiat totodată de sprijin financiar consistent, exemplu fiind în sectorul transporturilor feroviare. În acest context, subliniază cei de la Banca Mondială, resursele publice au ajuns în timp să fie folosite ineficient, limitându-se, inadvertent, și creșterea productivității

Decalajul se micșorează între stat și privat

Într-o analiză realizată de Profit.ro în august 2023 se releva faptul că salariile brute din sectorul bugetar, deși rămân în continuare mai ridicate față de cele din sectorul privat, ajunseseră să se separe cu o diferență mai redusă față de cele din mediul privat – mai exact, ecartul fiind la cel mai redus nivel începând cel puțin cu anul 2017. Deși, pe brut, salariile bugetarilor erau cu peste 17% mai ridicate, la salariile nete diferența este una mai redusă, ușor peste 11%.

Între timp, cele mai recente date arată că diferența dintre salariile din sectorul bugetar și cel privat a ajuns la 7,1%, cel mai redus nivel începând din 2015, deși în continuare angajații în structurile subordonate bugetului de stat câștigă mai mult decât cei din privat. Potrivit Spotmedia, după ce timp de trei ani salariile din sectorul public s-au menținut cu aproape o treime peste cele din privat, șocul bugetar înregistrat în pandemie și nevoia de a stabiliza finanțele țării în anii următori au determinat Guvernul să acorde în sectorul public creșteri de salarii mai temperate, sub rata inflației în unii ani și sub nivelul din sectorul privat, care a recuperat astfel teren.

„Decalajul dintre salariile brute este mai amplu, în contextul în care sectorul public nu beneficiază de scutirile de la impozit sau contribuții acordate în unele sectoare, cum încă sunt, în pofida reducerii recente a unor facilități, construcțiile sau agricultura. Pentru 2024, Guvernul a estimat în buget cheltuieli de personal de 146,2 miliarde de lei (+10,2% față de 2023), comparativ cu 132,7 miliarde lei în 2023 (+12,8% față de 2022) și 117,68 miliarde lei în 2022 (+5,8% față de 2021)”, arată sursa citată.

Economistul Bogdan Glăvan a declarat pentru Ziare.com că „se poate observa o evoluție ciclică în cheltuielile de personal ale statului, implicit în salarizarea bugetarilor. Salariile în sectorul public au crescut foarte mult în anii 2017-2019, ceea ce a dus la apariția unui decalaj semnificativ între salariile din domeniul public și cele din sectorul privat. Ulterior, în anii 2020-2022 marcați de înghețări de salarii și de inflație (2022), salariile bugetarilor au pierdut mult din viteză. Am afirmat că acest fenomen este nesustenabil și asta spune și FMI: că este greu de crezut că salariile nu vor fi crescute în sectorul public, având în vedere că au fost destul timp înghețate și au fost erodate de inflație. Exact asta s-a întâmplat în 2023 și acum în 2024. Vedem o accelerare a creșterii cheltuielilor de personal.”

Potrivit economistului, ecartul s-a diminuat serios fiindcă bugetarii au fost în mod special loviți de inflație și de înghețări, însă acum cresc. Dar ce este important de consemnat este că salariile cresc și în domeniul privat „avem cheltuieli publice mari, fonduri europene, care toate creează cerere în sectorul privat. Nu cred că vom reveni la decalajul din 2019”, a preconizat expertul.

Cadrul legislativ de reducere a cheltuielilor bugetare de la finele anului trecut a prevăzut noi majorări salariale de la începutul anului

Deși Legea 296/2023 și ordonanțele de urgență care au urmat au fost în teorie menite să reducă cheltuielile bugetare, salariile bugetarilor și demnitarilor au crescut cu 5% de la 1 ianuarie 2024, în timp ce profesorii au beneficiat de o majorare salarială de 13%. Profesorii, care au primit o creștere mai semnificativă, au totuși obținut mai puțin decât cele 40% promise după greva generală din 2023.

În plus, legea a menținut sporurile, indemnizațiile și alte beneficii ale bugetarilor la nivelurile din 2023, iar orele suplimentare efectuate de bugetari au fost compensate cu zile libere, cu excepția personalului militar, al polițiștilor și altor categorii similare, care au primit drepturile specifice legii din iunie 2017. Pe de altă parte, nu s-au mai acordat vouchere de vacanță în 2024, cu excepția tichetelor de creșă.

Noua lege a salarizării, care ar urma să fie finalizată anul acesta, deși ar fi trebuit să fie promulgată încă din 2023, propune noi schimbări simțitoare pentru salariile bugetarilor, cu negocieri intense între Ministerul Muncii, sindicate și patronate. Aceasta ar introduce un sistem de salarizare bazat pe două componente: una fixă și una variabilă, legată de performanță. Sporurile vor fi limitate la maximum 20%, iar salariile vor fi reorganizate astfel încât niciun salariu să nu depășească venitul președintelui, urmărindu-se teoretic reducerea inechităților. Posturile din sistemul public vor fi ierarhizate în 12 grade, în funcţie de complexitatea acestora, unde 1 reprezintă cel mai redus nivel de complexitate, iar 12 – cel mai înalt.

Un aspect important va fi și acordarea unui spor de performanţă lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei publice din care face parte, ceea ce, teoretic, va mai nivela tendința statistică surprinsă în raportul Băncii Mondiale către lipsa sistemică de productivitate în multe structuri instituționale ale aparatului de stat. Asta în contextual în care șapte din zece angajaţi la stat nu participă la cursuri de formare profesională, deşi Codul Muncii obligă instituţiile publice să dezvolte abilităţile personalului cel puţin o dată la 2 ani, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP citat recent de România TV. Potrivit acestuia, angajaţii de la stat consideră că nu primesc, în prezent, salariul pe care îl merită: aproape 40% dintre ei spun că un venit lunar motivant este de 1.500-2.000 euro, iar pentru 21% nivelul unui astfel de salariu este de peste 2.000 euro.

„Aproape 72% dintre angajaţii la stat nu au urmat, în ultimii ani, cursuri de formare profesională care să le îmbunătăţească competenţele la locul de muncă, în special pe cele digitale”, arată un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP, deşi instituţiile statului sunt obligate prin lege să investească în perfecţionarea constantă a angajaţilor pentru o eficienţă sporită în administraţia publică. De asemenea, doar 0,1% dintre funcţionarii publici sunt interesaţi de cursuri de competenţe digitale şi IT&C. Astfel, specialiştii avertizează că personalul de la stat riscă să fie din ce în ce mai puţin calificat pentru locul de muncă şi să nu se adapteze la schimbările aduse de tehnologie şi digitalizare, arată sursa citată

Protestele din ultimul an al sectoarelor publice au făcut problemele alocării fondurilor publice mai vizibile

După grevele din educație de anul trecut și majorările salariale promise și puse în practică parțial ulterior, Guvernul a adoptat săptămâna trecută o ordonanță de urgență privind majorări salariale pentru personalul din sănătate, asistență socială și alte sectoare de activitate bugetară, după o serie de proteste prelungite din sistemul de sănătate.

Astfel, începând cu luna martie 2024, salariile de bază ale personalului care ocupă funcții din domeniul asistenței sociale, precum și ale personalului TESA din unitățile și centre de asistență socială cu sau fără personalitate juridică se majorează cu 20% față de nivelul salariului de bază aferent lunii decembrie 2023. Această majorare se acordă în două tranșe egale, începând cu data de 1 martie 2024, respectiv 1 iunie 2024. 235.611 de medici, farmaciști, biologi, chimiști, fizicieni, registratori medicali, statisticieni medicali și personal auxiliar-sanitar, personal TESA.

Deși medicii sunt văzuți în general în spațiul public ca având salarii ridicate, contextul general al muncii acestora este intrinsec legat de gărzile lungi pe care aceștia trebuie să le efectueze pentru a ajunge deseori la remunerații lunare care să depășească pragul de 10.000 de lei net. ObservatorNews a realizat anul trecut o trecere în revistă a salariilor din sănătate punctând diferențele vizibile dintre salariile medicilor și personalului din sănătate.

Noul act normativ va stabili, astfel, și un cadru legal prin care medicii de medicină generală care efectuează gărzi în cadrul serviciilor de ambulanță și al structurilor de primire urgențe (UPU/CPU) din cadrul unităților sanitare vor beneficia de indemnizație pentru gărzile efectuate, în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial.

Contextul salariilor ridicate din sectorul public însă vizează un număr mult mai mare de angajați decât cei din educație sau sănătate, unde veniturile sunt flagrant diferite comparativ cu programul de lucru. În ultima lună din 2023, numărul total de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România atingea cifra de 1.292.559. Această cifră indică o creștere de 13.564 de posturi comparativ cu situația din ianuarie 2023. 64% dintre angajații la stat lucrează în administrația publică centrală, cu un total de 827.393 de angajați, arată date citate de Manager.ro. Dintre aceștia, 608.152 sunt angajați în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, ceea ce reflectă o creștere cu 5.745 de angajați față de ianuarie 2023.

Un exemplu recent de la polul opus este Agenția pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice - AMEPIP, cunoscută și ca super-agenția care va controla companiile statului, a devenit operațională miercuri, având acum 33 de angajați veniți prin detașare din alte ministere și SGG și salarii mărite cu 50% față de sectorul bugetar. Operaționalizarea AMEPIP este jalon în PNRR, de care depinde cererea de plată numărul 3 și în perioada următoare agenția va monitoriza demararea a 40 de proceduri de selecție pentru peste 100 de membri în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat.

Potrivit HotNews, Mihai Călin Precup, președintele AMEPIP, a precizat că în prezent agenția are 33 de angajați, care au fost selectați prin detașare și au venit cu salarii mărite din alte ministere și din Secretariatul General al Guvernului, în baza unui interviu. La insistențele media, acesta a dat detalii și despre veniturile sale. „Salariul meu este, sper să nu greșesc, de 24.000 de lei net, conform grilei de salarizare a administrației centrale, plus 50% pe care-l primește orice funcționar care lucrează pe fonduri europene pentru că de operaționalizarea AMEPIP ține ca România să primească 3 miliarde euro”, a declarat Precup, potrivit sursei citate.

Acesta a mai declarat că toți angajații din AMEPIP au un plus de 50% la salariu față de alți bugetari exact ca angajații din administrația centrală și locală care implementează proiecte cu fonduri europene pentru că de operaționalizarea AMEPIP ține ca România să nu piardă 3 miliarde de euro din PNRR.

O discuție legată de ce sectoare „merită” măriri semnificative de salariu și unde pot acestea fi amânate este, desigur, deosebit de subiectivă și trebuie ancorată în pârghii economice mult dincolo de o comparație sumară între domenii și așa greu de pus succint într-o analiză paralelă. Cu toate acestea, cert este că se reliefează o nevoie din ce în ce mai mare de înțelegere a resorturilor care stau la baza nevoii de „uniformizare” a puterii de cumpărare dată de venituri, a modului în care inflația și înghețarea investițiilor din mediul privat au influențat paradigma conform căreia există domenii „privilegiate”, iar în ceea ce privește salariile din instituțiile arondate bugetului de stat, acestea vor trebui transparentizate foarte amplu în cadrul legal care urmează să fie definitivat pe parcursul acestui an prin Legea Salarizării Unice.

S-a deschis Transapuseana. Cum arată una dintre cele mai spectaculoase șosele din România FOTO

Primul lot din Transapuseana, drumul care traversează Munţii Apuseni, a fost inaugurat vineri, 26 aprilie. Este vorba despre 43 de kilometri de drum judeţean. Vicepreşedintele Consiliului...

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...