Ce se întâmplă cu salariile românilor în anul electoral 2024. De la măriri deja intrate pe card la promisiuni care sună bine pe hârtie

Anul 2024 a debutat tumultuos în ceea ce privește dialogul public privind salariile românilor. Salariul minim pe economie s-a majorat de la 1 ianuarie la 3.300 de lei și este programat să mai crească de două ori anul acesta, odată în iulie, la 3.700 de lei și încă o dată până pe 15 noiembrie când Guvernul este mandatat să pună în aplicare Directiva Europeană privind salariul minim european.

Mai mult, pe 14 februarie dascălii și personalul auxiliar din învățământ și-au încasat primele salarii la care s-a aplicat tranșa 1 de măriri programată pe anul acesta.

Pe urmele lor vin angajații din sectorul sanitar care se află în mijlocul unei serii de proteste sindicale pentru a renegocia propunerile inițiale de majorare salarială propuse de Guvern.

Anul electoral 2024 se anunță și plin de măsuri controversate în privința promisiunilor Executivului: premierul a adus recent în discuție o serie de scutiri de taxe pentru familiile cu copii în care se câștigă salarii minime pe economie, iar impozitarea progresivă a veniturilor a fost repusă pe masă la începutul lunii februarie în urma vizitei unei delegații de la Banca Mondială la București. Mai bine de jumătate din planurile Guvernului sunt încă ori în stadiul de negociere cu diverse grupuri sindicale, în analiză în cadrul ministerelor sau doar sub forma unor sugestii venind de la specialiști din extern. Rămâne de văzut cum se vor materializa pe parcursul anului, înainte de cele patru runde de alegeri.

Creșterea din iulie a salariului minim pe economie și aderarea României la salariul minim european

Guvernul României a anunțat că are în plan o serie de măsuri menite să crească veniturile românilor de la 1 iulie 2024. Printre acestea se numără majorarea salariului minim pe economie, care va ajunge la 3.700 de lei brut, de la actualul prag de 3.300 de lei, precum și implementarea începând de anul acesta a salariului minim european.

Dintr-un salariu brut de 3.700 lei, angajatul va primi un salariu net de puțin peste 2.000 lei, după deducerea contribuțiilor sociale și impozitului pe venit. În cazul salariului minim european, discuția din prezent se învârte în jurul scenariului în care directiva europeană în acest sens va fi aplicată prin aducerea salariului minim la 50% din salariul mediu pe economie. Directiva europeană trebuie aplicată până la data de 15 noiembrie a acestui an.

„În acest moment, la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale se lucrează la transpunerea acestei directive europene care le cere statelor membre ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să fie adecvat și să fie bazat pe formule clare, formule care să fie la rândul lor bazate pe indicatorii macroeconomici din fiecare stat membru. Dacă ne uităm la România, noi am făcut pași importanți pentru adecvarea acestor salarii minime brute pe țară garantate în plată.

Spre exemplu, în anul 2023, din octombrie, salariul minim brut pe țară garantat în plată a devenit 3300 de lei, în timp ce salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 6.789 lei. Această directivă cere ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să fie măcar 50% din salariul mediu.", a explicat Raul Giuglea, purtător de cuvânt la Ministerul Muncii, luni, la Antena 3 CNN.

Analistul economic Adrian Negrescu a declarat la începutul săptămânii pentru Ziare.com, că aplicarea salariului minim european ar putea însemna câteva sute de lei în plus la salariu pentru români: „Dezvoltarea unei formule bătute în cuie privind salariul minim, care să nu mai depindă de decizia politică, este salutară. În prezent, Guvernul decide, practic din propriul pix, cât crește salariul minim, fără o consultare reală cu patronatele și sindicatele. O raportare a salariului minim la câștigul salarial mediu, pe baza directivei europene, ar putea aduce in buzunarele oamenilor între 300 și 500 de lei net, însă trebuie făcut un studiu de impact să vedem dacă firmele își permit asta. Să nu ne trezim că creștem salariile și apoi prețurile cresc cu o rată și mai mare. La cum arată propunerile, salariul minim net ar putea ajunge în 2024 la 2500 de lei. E mult, e puțin? Luând în calcul inflația cumulată de peste 30% din ultimii 3 ani, pare puțin, însă trebuie să ținem cont și de puterea firmelor de a plăti aceste salarii”, a declarat expertul pentru Ziare.com la începutul săptămânii.

400.000 de angajați au avut parte de creșteri salariale de la 1 ianuarie în temeiul unei legi din 2022

Legislația din România cuprinsă în Codul Muncii prevede că, „începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit în condițiile alin. (1) poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată”.

Primele efecte ale noii legi s-au făcut simțite încă de la 1 ianuarie, când s-a împlinit termenul de 24 de luni pentru mai bine de 400.000 de lucrători, conform datelor avansate de Inspecția Muncii luna trecută, citate de Gândul.

Astfel, vizați sunt și angajații cu normă parțială care sunt plătiți la nivelul salariului minim pe economie, arată sursa citată. „Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit în condițiile alin. (1) poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni”, prevede Codul Muncii.

Primele măriri salariale din învățământ au intrat în buzunarele dascălilor

Unul dintre cele mai comentate subiecte când vine vorba despre salariile bugetarilor în 2024 a fost problema creșterii salariilor cadrelor didactice și a personalului auxiliar din învățământ. Pe 14 februarie, profesorii și personalul din sectorul educațional și-au încasat primele salarii ajustate începând cu 1 ianuarie 2024. În temeiul unei ordonanțe de urgență care prevede ajustări salariale pentru angajații din educație și alte sectoare bugetare, în 2024 sunt programate două creșteri salariale: prima în ianuarie și a doua în iunie.

Astfel, potrivit unui exemplu de calcul realizat de jurnaliștii Newsweek, un profesor debutant cu studii superioare și cu o vechime de până la un an va avea un salariu brut de 6.080 de lei luna aceasta, ceea ce se traduce într-un venit net de 3.557 de lei. O secretară cu studii medii și o vechime de 15-20 de ani va încasa un salariu de 5.347 de lei. În același timp, un director de școală gimnazială care gestionează o instituție de până la 300 de elevi fără structuri adiționale va primi un salariu de bază de 10.650 de lei luna aceasta.

Salariul de bază cel mai înalt pentru un profesor, care are studii superioare de lungă durată, peste 25 de ani de vechime, grad didactic I și gradație 5, va fi de 9.623 de lei. Pe de altă parte, salariul de bază cel mai mic va fi primit de muncitorii necalificați fără vechime în muncă: 3.650 de lei, arată sursa citată.

„Noua structură salarială este într-o oarecare măsură echitabilă, deoarece ajustările salariale din iunie 2023 au generat anumite disparități. Unii dintre colegii noștri sunt satisfăcuți și recunosc eforturile depuse, observând că în iunie 2024 unii vor avea salarii cu 50% mai mari decât în mai 2023. Există colegi care recunosc aceste îmbunătățiri. Totuși, există și persoane nemulțumite, care cred că se putea face mai mult”, a explicat pentru Newsweek prof. Sorin Țiplea, liderul Uniunii Sindicale „Didactica” și membru al comisiei pentru stabilirea noilor grile de salarizare pentru personalul didactic.

În ceea ce privește cadrele didactice din învățământul preuniversitar, creșterile salariale variază între 19,4% și 20,5%, cu o creștere medie brută totală de aproape 20% în 2024 (din care aproximativ 13% începând din ianuarie 2024), iar pentru directori și directori adjuncți, creșterea medie brută totală în 2024 este de peste 36% comparativ cu salariul brut din decembrie 2023 (din care 30% în ianuarie 2024).

Pentru personalul didactic auxiliar, creșterea medie brută totală în 2024 este de 15.5%, cu o creștere medie de aproximativ 10% în ianuarie 2024, iar pentru personalul administrativ (nedidactic), creșterea medie brută totală în 2024 va fi de 15% (9% începând din ianuarie 2024), conform edupedu.ro. Personalul nedidactic beneficiază, în această lună, și de un plus de 250 de lei la salariu, în timp ce în iunie 2024, acest bonus va crește la 450 de lei, comparativ cu salariile de bază din decembrie 2023.

Guvernul a promis majorări ale salariilor din sănătate în 2024

Săptămâna trecută, membrii federației sindicale Solidaritatea Sanitară au organizat un nou protest în fața sediului Ministerului Sănătății, pichetând și sediul Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale. Sindicaliștii de la Solidaritatea Sanitară s-au declarat nemulțumiți de propunerea Guvernului de a crește salariile de bază cu 20%, deși Sanitas - cealaltă mare federație sindicală din sistemul sanitar - a încheiat o înțelegere cu Guvernul în acest sens. Membrii Solidaritatea Sanitară amenință cu declanșarea grevei în spitale.

Reprezentanții Federației Sanitas au informat că, în urma negocierilor desfășurate luni la Palatul Victoria referitoare la ajustările salariale în sectorul sanitar, s-a ajuns la un acord pentru o majorare salarială de bază de 15% în două etape, care vor fi aplicate începând cu lunile martie și iunie, adăugându-se la creșterea de 5% deja acordată tuturor angajaților bugetari de la 1 ianuarie 2024, potrivit unor informații transmise de Hotnews pe 8 februarie.

Câteva zile mai târziu, Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că este necesară „o abordare onestă şi realistă” pentru acordarea unor majorări salariale în sistemul sanitar, dar că aceste creşteri ar trebui să se facă echilibrat, pentru a nu mări decalajul între angajaţi.

„Ne-am întâlnit de curând cu cei de la Sanitas şi de la Solidaritatea Sanitară. Sunt proteste care din punctul meu de vedere sunt justificate. În sănătate sunt discrepanțe salariale mari. La educație măririle salariale au fost mai consistente decât în sistemul de sănătate. Nu mă refer neapărat la medici şi nu aş vrea ca întreaga discuție să se refere la medici, unde există într-adevăr venituri care sunt în România printre cele mai mari. Asistenții medicali au salarii mici, personalul TESA și personalul auxiliar au salarii mici. Trebuie găsită o soluţie. […] Știți bine că s-au mărit toate salariile cu cinci la sută, iar în plus se încearcă găsirea unei alte măriri de 15 la sută care să crească sensibil salariile din sistemul de sănătate, dar care să nu fie uniforme. Adică nu dăm 20 la sută la un medic care are să spunem 15.000 de lei și la un asistent medical care are 4.000 de lei 15 la sută. Că atunci nu faci nimic altceva decât să mărești decalajul între aceste categorii. Trebuie o mărire echilibrată care să reducă decalajele”, a declarat ministrul Alexandru Rafila.

Încă nu este clar cum se vor pune în aplicare propunerile Guvernului pentru majorarea salariilor în sănătate și pentru continuarea campaniei statului român de a menține cadrele medicale în țară, însă protestele sindicatului Solidaritatea Sanitară continuă cu o manifestație pe data de 15 februarie, ei cerând ”o creștere reală a veniturilor salariale şi nu doar a veniturilor din salariile de bază, aşa cum arată la acest moment oferta guvernului”.

„Legitimitatea revendicărilor noastre este conformă cu așteptările angajaților şi este confirmată inclusiv de datele publicate de INS (pentru luna decembrie 2023): câștigul salarial mediu pe economie: 5.079 lei; câștigul salarial mediu în Sănătate şi Asistenţă Socială: 4.669 lei”, transmit sindicaliştii, subliniind că ideea conform căreia „în sănătate salariile sunt mari” este un mit demontat de statisticile oficiale.

Salariile familiilor cu copii ar putea fi scutite anul acesta de impozite

Premierul Marcel Ciolacu a oferit detalii la începutul lunii februarie despre posibila scădere a impozitării pentru salariile familiilor cu copii, cu toate că ideea este încă în faza de analiză la Guvern.

Prim-ministrul a declarat că dorește să vină în întâmpinarea dificultăților întâmpinate de o familie cu un copil, care se bazează pe veniturile generate de două salarii minime pe economie pentru a face față cheltuielilor zilnice. În România, aproape 1,5 milioane de persoane sunt plătite cu salariul minim, iar conform ultimelor modificări ale Codului Fiscal din 2024, în prezent sunt eligibile pentru scutirea de impozit pe venit următoarele categorii de contribuabili:

• Persoanele cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile obținute din diverse surse, cum ar fi activități independente, fie individual fie în asociere, salarii sau venituri echivalente, pensii, activități din domeniile agricol, silvicultură și piscicultură, plus veniturile din drepturi de proprietate intelectuală și din transferul drepturilor de proprietate sau părților componente ale acestuia prin moștenire, așa cum este specificat în articolul 111, indiferent de data la care se deschide succesiunea.
• Persoanele care generează venituri din elaborarea de software, cercetare-dezvoltare și inovație.
• Lucrătorii din sectorul construcțiilor, precum și cei din sectorul agricol și industria alimentară.

Scutire fiscală s-ar aplica veniturilor brute lunare de până la 10.000 de lei inclusiv, obținute din salarii sau venituri similare, pe baza unui contract de muncă, raport de serviciu, sau orice alt statut special prevăzut de lege.

Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu, a declarat recent că la nivelul ministerului se face o analiză pentru a elabora cadrul legal în vederea scutirii familiilor cu salarii minime de impozite, dar proiectul se află încă în faze foarte de început: „Sigur, solidaritatea pentru noi, ca întotdeauna, este foarte importantă, iar familiile cu venituri mici, cu atât mai mult. În acest moment, aşa cum domnul premier ne-a trasat la Ministerul Muncii, facem o analiză în sensul acesta, iar în momentul când vom avea soluţia gata, vă vom anunţa”, a răspuns ministrul Simona Bucura Oprescu, potrivit Agerpres.

Scenarii posibile pentru 2024: Impozitarea progresivă a salariilor și recomandările Băncii Mondiale

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit la Guvern pe 13 februarie cu o delegație a Băncii Mondiale, experții readucând în discuție impozitarea progresivă a salariilor românilor, un sistem pentru care PSD a militat și în trecut, deși numeroși economiști români au pledat împotriva acestui scenariu în România, temători că ar putea încuraja evaziunea fiscală din partea angajatorilor. În urma discuțiilor cu premierul Marcel Ciolacu s-au analizat următoarele scenarii: un impozit de 10% pentru salariile de 4.000 lei brut, precum și un impozit de 20% pentru salariile care depășesc 4.000 de lei brut.

Un alt scenariu a fost discutat pe baza unor facilități pentru familiile cu mai mulți copii, respectiv creșterea alocațiilor în funcție de numărul de copii, dar şi reducerea impozitelor la familiile care au venituri între 12.000 și 60.000 lei/an.

Raportul Băncii Mondiale a mai stipulat și varianta unui impozit pe proprietate care să fie calculat în funcție de valoarea proprietăți, eliminarea facilităților care sunt încă în vigoare, precum scutirea curentă aplicată salariilor angajaților din IT pentru contribuția la pilonul II de pensii. Pe agenda de discuții cu reprezentanții Băncii Mondiale a mai apărut și subiectul scutirii obligației de a plăti contribuția la sănătate pentru românii cu venituri mici. În contextual anului electoral 2024, vom vedea în lunile următoare în ce măsură sugestiile Băncii Mondiale vor fi aplicate de Guvern.

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...

Eveniment exploziv, o monedă a devenit cea mai puternică din lume: A crescut cu 25% față de dolarul american

Crizele multiple anunțate de către Nouriel Roubini, cunoscutul economist din Statele Unite, au lovit lumea după ce războaiele din Ucraina și Israel, precum și blocarea traficului maritim din...