Cum și-a negociat Said Baaklini pedeapsa cu procurorii de la 26 de ani de pușcărie la doar 5 ani. Libanezul vrea să scape acum și de confiscarea specială

Said Baaklini – supranumit „Regele rambursărilor ilegale” – se luptă cu statul român, din pușcărie, pentru suma de 36 de milioane de lei pe care judecătorii i-au confiscat-o în urma condamnării definitive pentru evaziune fiscală, spălare de bani și grup infracțional organizat. Dacă ar fi fost condamnat la pedeapsa maximă, Said Baaklini ar fi fost trimis la pușcărie pentru 26 de ani, însă libanezul a făcut denunțuri și un acord de recunoaștere, așa că s-a ales cu doar 5 ani de închisoare.

De numele afaceristului libanez se leagă monopolul asupra importului de sardine în România, precum și scandalul decontărilor fictive de la UCM Reșița.

Said Baaklini și-a negociat abil cu procurorii problemele penale: a fugit din țară, a fost prins, apoi l-a „turnat” pe Ioan Niculae că i-ar fi prestat prin societatea Libarom niște servicii fictive la Interagro, iar într-un final a „bătut palma” cu DNA și a recunoscut faptele în schimbul unei pedepse mai blânde.

Baaklini a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA pentru o pedeapsă de 3 ani și 6 luni cu executare, într-un dosar de rambursări ilegale de TVA, acord respins inițial la Tribunalul București, dar admis de instanța ierarhic superioară pe data de 21.12.2021.

În prezent, Said Baaklini are o contestație la executare formulată în civil împotriva ANAF (în care cere anularea „tuturor formelor de executare”, iar Fiscul – la rândul lui – „ține cu dinții” de suma de 36.644.325 lei pe care libanezul trebuie să o restituie statului român. Cererea i-a fost respinsă pe 17.11.2022 și urmează apelul.

Totodată, Said Baaklini a formulat o contestație în penal împotriva executării, care a fost înregistrat la Curtea de Apel București, iar primul termen a fost fixat pentru data de 22 mai 2023.

Said Baaklini a cerut „anularea tuturor formelor de executare” ale ANAF

Judecătoria Sectorului 1 a respins, pe 17.11.2022, ca neîntemeiată contestația lui Said Baaklini în civil, pentru următoarele considerente:

• „În motivarea contestaţiei, (n.r. – contestatorul Said Baaklini) a invocat faptul că actele de executare silită sunt nelegale, deoarece (…) Statul urmăreşte încasarea sumei de 36.644.325 lei, atât ca prejudiciu, cât şi ca măsură de siguranţă, deşi acestea nu pot coexista. Totodată, a invocat faptul că adresa de înfiinţare a popririi nu este însoţită de o copie a titlului executoriu.
• Instanţa nu poate reţine susţinerea contestatorului, în sensul că există un impediment la executare, prin introducerea acţiunii civile, prin care se urmăreşte recuperarea prejudiciului cauzat prin săvârşirea faptei penale, pentru care a fost condamnat contestatorul.
• În primul rând, raţiunea pentru care a fost instituită măsura confiscării speciale este diferită, de cea pentru care este formulată acţiunea civilă invocată în cererea de chemare în judecată.
• În al doilea rând, în cazul în care se va pune în discuţie urmărirea patrimoniului contestatorului, pentru recuperarea prejudiciului, ce este vizat şi de măsura confiscării speciale, organul fiscal competent va constat că măsura este deja îndeplinită şi nu va iniţia sau continua alte măsuri de executare silită.
• Or, în acest moment nu există o dublă executare silită a patrimoniului contestatorului, pentru aceeaşi creanţă, ci doar aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor instanţei penale, pentru raţiunea pentru care a fost instituită măsura confiscării speciale.
• Având în vedere aspectele prezentate, instanţa constată că motivele invocate de contestator nu pot fi reţinute, în mod corespunzător, sens în care va fi respinsă contestaţia la executare, ca neîntemeiată”, se arată în motivarea soluției civile.

Cum a ajuns libanezul de la 26 de ani la 5 ani cu executare

Judecătorii Curții de Apel București au calculat că, dacă ar fi să-i aplice lui Said Baaklini pedeapsa maximă pentru faptele comise, ar rezulta o condamnare de peste 26 de ani de pușcărie. Doar că, având în vedere că a colaborat cu anchetatorii, Said Baaklini s-a ales cu doar 5 ani și sechestru pe avere.

Ingineriile financiare prin care Said Baaklini a obținut restituiri ilegale de TVA de la statul român de ordinul a zeci de milioane de euro sunt sancționate de art. 8 alin. 1 și 2 din Legea nr. 241/2005.

Ele poartă numele de „stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat”.

Pedeapsa cu închisoarea pentru aceste fapte este mare, atât în vechea legislație penală, cât și în cea nouă. În plus, șmecheriile cu bani din impozite – mai popular păcălirea Fiscului – arareori pot fi săvârșite de o singură persoană, așa că vine la pachet cu infracţiunea de constituire de grup infracțional organizat (în noua legislație), respectiv asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (cum era denumită înainte de 2014, când s-au schimbat Codurile penale).

Iată cum au calculat judecătorii de la Curtea de Apel București pedeapsa aplicată într-un final lui Said Baaklini, în funcție de schimbările legislative care au survenit de la data faptelor până la condamnare:

• „Aplicând exclusiv legea veche, dacă s-ar aplica inculpatului pedepse cu închisoarea în cuantum corespunzător minimului special, acesta ar fi condamnat la pedepsele de 3 ani, 5 ani, 5 ani, respectiv 3 ani de închisoare, iar pedeapsa minimă rezultantă pe care ar putea să o primească ar fi de 5 ani închisoare.
• Aplicând exclusiv legea veche, dacă s-ar aplica inculpatului pedepse cu închisoarea în cuantum corespunzător maximului special, acesta ar fi condamnat la pedepsele de 10 ani, 15 ani, 11 ani, respectiv 12 ani de închisoare, iar pedeapsa minimă rezultantă pe care ar putea să o primească ar fi de 15 ani închisoare.
• Aplicând exclusiv legea nouă, dacă s-ar aplica inculpatului pedepse cu închisoarea în cuantum corespunzător minimului special, acesta ar fi condamnat la pedepsele de 3 ani, 5 ani, 9 ani, respectiv 3 ani de închisoare, iar pedeapsa minimă rezultantă pe care ar putea să o primească ar fi de 12 ani și 8 luni închisoare.
• Aplicând exclusiv legea nouă, dacă s-ar aplica inculpatului pedepse cu închisoarea în cuantum corespunzător maximului special, acesta ar fi condamnat la pedepsele de 10 ani, 15 ani, 15 ani, respectiv 10 ani de închisoare, iar pedeapsa minimă rezultantă pe care ar putea să o primească ar fi de 26 ani și 8 luni închisoare.
• Prin urmare, indiferent dacă pedeapsa este orientată către minimul special sau către maximul special, legea penală mai favorabilă este legea veche care trebuie aplicată global cu privire la toate infracţiunile.
• Referitor la legalitatea soluției cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat, Curtea constată că, pe de o parte, pedepsele negociate respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunile care fac obiectul acordului (…).
• La limitele de pedeapsă mai sus arătate se aplică dispoziţiile art. 480 alin. 4 Cod procedură penală, care prevăd reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii.
• Astfel, în final, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune sunt 1 an închisoare – minimul special, respectiv, 3 ani şi 4 luni închisoare – maximul special. Prin urmare, pedeapsa stabilită pentru această infracţiune a fost cea maximă, 3 ani şi 4 luni închisoare.
• Pedeapsa prevăzută de lege pentru comiterea infracţiunii de asocierea în vederea săvârşirii infracţiunii de stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitele taxelor (…)este închisoarea de la 5 la 15 ani. Aceste limite de pedeapsă se reduc cu jumătate, şi anume de la 2 ani şi 6 luni la 7 ani şi 6 luni închisoare prin aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 (n.r. – denunțarea altor fapte penale).
• La limitele de pedeapsă mai sus arătate sunt aplicate dispoziţiile art. 480 alin. 4 Cod procedură penală care prevăd reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii. Astfel, în final, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune sunt 1 an și 8 luni închisoare – minimul special, respectiv, 5 ani închisoare – maximul special. Prin urmare, pedeapsa stabilită pentru această infracţiune a fost cea maximă, 5 ani închisoare.
• Pedeapsa prevăzută de lege pentru comiterea infracţiunii de evidenţiere, în actele contabile (…), a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive (…) este închisoarea de la 5 la 11 ani. Aceste limite de pedeapsă se reduc cu jumătate, şi anume de la 2 ani şi 6 luni la 5 ani şi 6 luni închisoare prin aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.
• La limitele de pedeapsă mai sus arătate sunt aplicate dispoziţiile art. 480 alin. 4 Cod procedură penală care prevăd reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii. Astfel, în final, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune sunt 1 an și 8 luni închisoare – minimul special, respectiv, 3 ani și 8 luni închisoare – maximul special. Prin urmare, pedeapsa stabilită pentru această infracţiune a fost cea maximă, 3 ani și 8 luni închisoare.
• Pedeapsa prevăzută de lege pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor (…) este închisoarea de la 3 la 12 ani. Aceste limite de pedeapsă se reduc cu jumătate, şi anume de la 1 an şi 6 luni la 6 ani închisoare, prin aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002. La limitele de pedeapsă mai sus arătate sunt aplicate dispoziţiile art. 480 alin. 4 Cod procedură penală care prevăd reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii. Astfel, în final, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune sunt 1 an închisoare – minimul special, respectiv, 4 ani închisoare – maximul special. Prin urmare, pedeapsa stabilită pentru această infracţiune a fost cea maximă, 4 ani închisoare”, se arată în motivarea instanței din data de 21.12.2021.

Noi complicații în sistemul RO e-Transport: ”Stați să vedeți când încep amenzile și procesele”

Autoritatea Națională de Administrare Fiscală a anunțat că vrea extinderea listei de bunuri cu risc fiscal ridicat monitorizate prin sistemul RO e-Transport și a publicat miercuri, 17...

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...