Planul lui Putin de a prelua controlul asupra Republicii Moldova. Ce conține documentul scris în 2021 și împărțit în trei etape

În primăvara lui 2021, autoritățile ruse au elaborat schița unui plan pentru a transforma Republica Moldova în satelitul Moscovei.

Acest document strategic a ajuns în mâinile jurnaliștilor de investigație de la Süddeutsche Zeitung, Yahoo News, Dossier Center și Rice Moldova, care au dezvăluit că Moscova plănuia ca Chișinăul să devină complet dependent de Federația Rusă până în 2030. Planul a fost împărțit în trei etape - până în 2022, 2025 și 2030.

Documentul provine de la aceeași Direcție Prezidențială pentru Cooperare Transfrontalieră care a realizat o strategie similară privind planurile Rusiei de a anexa Republica Belarus. Strategia a fost elaborată în toamna lui 2021, la fel ca și strategia privind Belarusul, cu contribuția Statului Major al Rusiei și al serviciilor speciale ale Moscovei: FSB, SVR și GRU. „Există zero la sută șanse ca aceste documente să fie false”, potrivit sursei care a furnizat documentele.

Strategia a fost construită pe trei sfere de influență:

• politică și militară,
• economică
• umanitară.

Printre scopurile Federației Ruse se numără desfășurarea de activități subversive în sfera militaro-politică, comercial-economică și umanitară a Moldovei. Un alt obiectiv pe care autorii documentului l-au stabilit pentru Federația Rusă este de a forța Chișinăul să adere la CSTO (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă) și de a extinde participarea la EAEU (Uniunea Economică Eurasiatică).

Kremlinul avea și obiective pe termen scurt:

- neutralizarea oricăror acțiuni ale guvernului Republicii Moldova care vizează eliminarea prezenței militare ruse în Transnistria;

- crearea unei rețele de organizații neguvernamentale care promovează dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești;

- deschiderea Consulatului General al Rusiei în capitala Găgăuziei, Comrat.

Până în 2025, Rusia plănuia să creeze un sentiment pro-rus în rândul elitelor locale din Moldova. Toate acestea trebuiau să se întâmple în detrimentul expansiunii mișcărilor politice care sunt prietenoase cu Moscova. De asemenea, Federația Rusă a dorit să păstreze educația în limba rusă în instituțiile de învățământ din republică. Apropo, au vrut să facă din această limbă limba de comunicare internațională în țară.

Până în 2030, Kremlinul plănuia să forțeze Chișinăul să-și extindă participarea la UEEA, precum și să creeze grupuri stabile de influență rusă și soluționarea conflictului transnistrean pe baza statutului special al acestei regiuni.

Pe termen scurt (până în 2022), Rusia și-a propus să deschidă un consulat în UTA Găgăuzia, lucru care, însă, nu s-a întâmplat. Ideea deschiderii unui consulat rus la Comrat este promovată de fostul șef de stat Igor Dodon încă din 2012. Pe atunci, Dodon era deputat în Parlament.

În 2021, un grup de inițiativă a început să adune semnături în susținerea acestei idei, argumentând că „mulți locuitori din Găgăuzia au cetățenia Federației Ruse și merg în această țară pentru a câștiga bani. Mulți cetățeni din autonomie s-au căsătorit în Rusia, au afaceri acolo. Suntem legați de Rusia prin multe fire”.

Mihail Vlah este președintele Consiliului de supraveghere al companiei publice Teleradio Găgăuzia (GRT) și unul dintre organizatorii mitingului împotriva creșterii prețurilor în vara lui 2022. Soția sa, Tatiana Vlah, deține 67% din compania Bakayan, inclusă în lista companiilor moldovenești cărora Rosselkhoznadzor le-a permis, în decembrie 2022, să exporte în Rusia, după ce în august a impus embargo tuturor producătorilor agricoli din dreapta Nistrului. Vlah a negat atunci orice legătură dintre obținerea dreptului de a exporta în Rusia și organizarea protestului.

De asemenea, Federația Rusă a trebuit să lupte activ împotriva influenței NATO, UE, SUA, Turcia și Ucraina asupra Moldovei. Ca instrumente de presiune asupra Chișinăului, Kremlinul a ales dependența țării de importurile rusești. În primul rând, furnizarea de gaze.

Cine sunt autorii strategiei?

"Unul dintre autorii strategiei este Andrei Vavilov, angajat al Departamentului Președintelui pentru Cooperare la cu străinătatea apropiată. A lucrat pentru FSB timp de aproximativ zece ani.

Un alt autor al acestei strategii este Viktor Lisenko, adjunct al șefului departamentului prezidențial pentru relațiile interregionale și culturale cu țările străine.

„Îl sună în mod regulat pe generalul FSB Dmitri Miliutin, care se ocupă de Moldova din partea serviciilor speciale”, se spune în articol.

„Documentul este unul interesant, dar arată că ei sunt cu un pas în urmă față de situația generală din cauza războiului din Ucraina și datorită capacității regionale a țărilor UE și a altor organizații internaționale de a se mobiliza și de a face față intențiilor Rusiei de a realiza acest lucru”, a spus Sergiu Diaconu, șeful cabinetului prim-ministrului Republicii Moldova, după ce a văzut strategia obținută.

„Cred că, în general, Rusia nu este interesată de Moldova. Pentru Rusia este foarte important ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană, pentru că, acolo, aproximativ 50% din populație are cetățenie rusă, acolo își păstrează armele și acolo sunt "pacificatorii".

În ceea ce privește Moldova, în ansamblu, cred că Rusia, firesc, și-ar dori să vadă Moldova în spațiul ei de influență. La fel cum Europa și America și-ar dori să vadă în spațiul lor de influență Ucraina, Moldova și Georgia.

Iar de la Găgăuzia, Rusia nu vrea nimic. Noi trăim la fel de rău ca toată Republica Moldova. Plătim câte 30 de lei pe gaz și 5 pe energie electrică. Produsele noastre nu ajung în Rusia. Noi, ca și frații moldoveni, suferim de faptul că este război în Ucraina și de pe urma acestei relații între autoritățile Republicii Moldova și autoritățile Federației Ruse“, spune Mihail Vlah, activist civic din Găgăuzia.

Ambițiile Evgheniei Guțul și strategiile Moscovei

Agentul cel mai activ al Rusiei din ultimele săptămâni în Republica Moldova a devenit Evghenia Guțul, bașcana Autonomiei Găgăuze. Dacă compari agitația ei cu marile drame și...

Putin și-a propus să câștige Donbasul înainte de a se ”ocupa” de alegerile din SUA. Lupte dure la Oceretine și Ceasiv Iar

În sectorul Avdiivka, în doar patru zile, rușii au înaintat un km până la Oceretine și au pătruns în sat, punând stăpânire pe împrejurimile sudice. Constatând acest fapt, jurnalistul...