Starea de sănătate a lui Mihail Gorbaciov s-a degradat puternic. Boala de care suferă omul care a contribuit la detronarea lui Ceaușescu

Primul și ultimul președinte al URSS, Mihail Gorbaciov, se confruntă cu grave probleme de sănătate, anunță pe canalul său de Telegram agentia unian.

Potrivit sursei citate, Gorbaciov, în vârstă de 91 de ani, a fost diagnosticat cu diabet și probleme cu rinichii și este supus dializei.

Anterior, economistul Ruslan Grinberg, care l-a vizitat pe Gorbaciov în spital, a declarat că starea lui Gorbaciov se înrăutățește, potrivit Lenta.ru.

Pe 20 iunie, Fundația Gorbaciov a confirmat problemele de sănătate ale fostului președinte al URSS, precizând că suferă de o boală de rinichi și este în tratament și a legat starea actuală a politicianului de 91 de ani de vârstă.

Mihail Gorbaciov a fost președintele Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Fiind conducătorul partidului și conducătorul de facto al țării, Gorbaciov a încercat să reformeze partidul comunist osificat și economia aflată în recesiune prin introducerea glasnostului ("transparenței"), perestroicăi ("reconstrucției") și uskorenie ("accelerării" dezvoltării economice), politici lansate oficial la cel de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist din februarie 1986.

Mihail Gorbaciov a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Fiind conducătorul partidului și conducătorul de facto al țării, Gorbaciov a încercat să reformeze partidul comunist osificat și economia aflată în recesiune prin introducerea glasnostului ("transparenței"), perestroicăi ("reconstrucției") și uskorenie ("accelerării" dezvoltării economice), politici lansate oficial la cel de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist din februarie 1986. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.

Mihail Gorbaciov a fost considerat deosebit prin câteva măsuri fundamentale. Retragerea trupelor sovietice din Afganistan a pus capăt unei intervenții militare ce se împotmolise și măcina resursele financiare și umane ale colosului sovietic. Mai importante au fost considerat politicile denumite perestroika și glasnost, adică o deschidere a Uniunii Sovietice spre valorile universale ale lumii libere, normale.

Perestroika, adică restructurare, avea câteva idei de bază:acordarea de pământ țăranilor (ceea ce demonstra eșecul ideilor comuniste în agricultură), posibilitatea cetățenilor sovietici de a deschide mici afaceri și o reorganizare a întreprinderilor de stat astfel încât muncitorii să fie interesați de calitatea mărfurilor produse. A început și o politică de deschidere în sensul că presa a primit libertatea de a spune mai multe informații, inclusiv date despre cutremure, așa cum s-a întâmplat în cazul seismului din Armenia. Acest dezgheț (glasnost) a fost lansat și în domeniul drepturilor omului, disidentul Andrei Saharov fiind eliberat. S-a introdus ideea existenței mai multor candidați la alegeri, dar aceștia proveneau din rândurile partidului comunist și unitatea sistemului era păstrată.

Aceste idei, teoretic foarte bune, au însemnat o catastrofă pentru Mihail Gorbaciov și pentru sistemul sovietic. Comunismul nu poate să existe decât în sistem centralizat și cu o guvernare bazată pe teroarea serviciilor secrete.

În 1996, Gorbaciov a participat la alegerile prezidențiale din Rusia, dar a obținut numai 1% din voturile exprimate, probabil datorită animozităților legate de disoluția Uniunii Sovietice. În timpul turneului electoral, el a primit un pumn în față de la un necunoscut.

Cea mai importantă moştenire a lui ''Gorbi'', aşa cum este el cunoscut în Occident, este faptul că a pus capăt cursei înarmării dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite şi, prin urmare, Războiului Rece. Însă indiferent de ceea ce face sau spune, pe Gorbaciov îl urmăreşte dezintegrarea URSS, la 25 decembrie 1991. Sunt multe persoane în Rusia care continuă să-l considere personal responsabil pe Gorbaciov de ceea ce actualul preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin, a numit ''cea mai mare catastrofă a secolului al XX-lea''.

Nostalgicii ruși ai comunismului îl acuză de trădare, iar pe reţelele sociale din Rusia circulă materiale video despre consecinţele funeste pentru cetăţeni ale prăbuşirii URSS.

Aliatul lui Putin amenință cu apocalipsa nucleară: "O vorbă necugetată, o singură mişcare ar putea provoca un conflict armat"

Dacă Rusia va continua să fie presată de Occident, am putea fi martorii unei apocalipse nucleare, a avertizat joi, 25 aprilie, într-un discurs rostit la Minsk, preşedintele Belarusului,...

Rusia susține că trimiterea de către SUA a rachetelor cu rază lungă în Ucraina este un ”act perfid”. Peskov: ”Nu va schimba rezultatul operațiunii militare speciale”

Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, spune că transferul de rachete balistice cu rază lungă de acțiune către Ucraina este „imposibil de justificat”. Trei oficiali americani au...