Cine sunt ”rușii buni” pe care Occidentul îi privește ca pe viitori parteneri, după prăbușirea regimului lui Vladimir Putin

După aproape 33 de ani de regim Putin și la un an după invazia pe scară largă din Ucraina, societățile occidentale încearcă să găsească pe acei ”ruși buni” cu care să colaboreze după prăbușirea imperiului lui Putin.

Numărul așa-numiților „ruși buni” a crescut recent în spațiul informațional. De exemplu, filmul despre politicianul de opoziție Alexei Navalnîi a câștigat Premiul Oscar la categoria cel mai bun film documentar, jurnalistul „Echo of Moscow” Alexei Venediktov a primit Premiul Johann Philipp Palm pentru libertatea de exprimare, de la Fundația Germană Palm, Centrul Ucrainean pentru Libertăți Civile a trebuit să împartă Premiul Nobel pentru Pace cu colegii din organizația rusă pentru drepturile omului „Memorial” și cu bielorusul „Vyasna”, scrie publicația Focus.

În plus, la nivelul Ucrainei, cetățenii ruși sunt oaspeți frecventi la emisiunile de televiziune asu citași în presă: evenimentele politice sunt comentate de avocatul Mark Feigin, se pot auzi vocile jurnaliştilor Iulia Latinina şi Aleksandr Nevzorov, uneori fostul consilier al lui Putin - Andrii Hilarion sau fostul oligarh și deținut politic Mihail Hodorkovski. Și această listă este departe de a fi exhaustivă.

Pe 10 februarie 2023, revista britanică Time a publicat textul opozantei ruse Ilia Iașin, o asociată a politicianului ucis Boris Nemțov: „Nu dați vina pe toți rușii pentru războiul lui Putin”.

Subiectul principal al articolului se rezumă la faptul că este necesară separarea clară a lui Putin – „responsabil pentru această tragedie, un adevărat simbol al răului” și poporul rus, care „devine din ce în ce mai mult obiectul ostilității”. Iașin a remarcat: în Rusia au loc proteste de stradă - aproximativ 20.000 de oponenți ai războiului au fost reținuți în cursul anului, fluxul de emigrare a crescut, tăcerea a milioane de oameni este justificată de ameninţarea represiunii.

În ultimul an teze similare au fost auzite în mod repetat și în diferite configurații de politicienii ruși anti-Putin. Sancțiunile occidentale ar trebui să aibă un caracter „personal”, să se aplice exclusiv reprezentanților anturajului lui Putin, „partidului de război”, oligarhilor – dar nu și sectoarelor economiei ruse sau rușilor „obișnuiți”.

Susținătorii lui Aleksiy Navalnîi și grupul altui opozant, Mihail Hodorkovski, încearcă să vorbească despre cum va fi Rusia după Putin și că războiul actual nu este împotriva Rusiei, ci războiul dictatorului rus - Vladimir Putin. Acești ruși nu se angajează însă să explice de ce sute de mii de „ruși de rând”, reprezentanți ai armatei ruse, comit un număr mare de crime de război în Ucraina.

„Liberalii ruși sunt un grup restrâns de oameni, dar sunt puternici în spațiul media din Occident, pentru că armele sunt îndreptate constant spre ei. Cu bani americani și europeni, toți acești oameni primesc oportunități grozave, care sunt plătite de contribuabili europeni și americani. Donatorii finanțează mass-media și prezența lor pe YouTube, de aceea sunt atât de mulți”, spune Dmytro Zolotukhin, un expert la Institutul Societății Post-Informaționale. Și de aceea partenerii occidentali le oferă ucrainenilor să fie prieteni cu ei.

Un alt posibil motiv pentru care Occidentul încearcă acum să sprijine politicienii ruși și liderii de opinie care au părăsit Federația Rusă după începerea agresiunii sau asociații actualilor prizonieri politici, este căutarea celor care ar putea deveni lideri ai Rusiei după încheierea războiului. Aranjarea unui fel de „listă scurtă” a reprezentanților noii politici ruse, cu care se va negocia oricum mai târziu. Acum, este mult mai ușor și mai profitabil să o faci. Dar există două preocupări principale: care va fi politica liberalilor și dacă acestor liberali li se va permite să ajungă la putere în Federația Rusă după înlăturarea lui Putin.

După ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare a președintelui Rusiei, Moscova a început și ea să caute un succcesor. Mai mult, reprezentanții afacerilor ruse și elitelor proguvernamentale încearcă să contacteze „terți” (de exemplu, China) pentru a le asigura securitatea după răsturnarea și schimbarea regimului din Rusia. Un astfel de „casting” a posibililor candidați a început deja. Iar printre posibilii concurenți sunt amintiți și oameni apropiați actualului guvern. De exemplu, Dmitri Patrușev este fiul celui mai apropiat aliat al lui Putin, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nikolai Patrușev, sau actualul prim-ministru Mihail Mișustin.

În acest sens, nici în Occident, nici în Federația Rusă, elitele nu sunt pregătite pentru prăbușirea Rusiei. De exemplu, fostul comandant adjunct al forțelor NATO din Europa, generalul francez Michel Iakovleff avertizează deschis că prăbușirea Federației Ruse va fi mai sângeroasă decât prăbușirea URSS.

Doar Mihail Hodorkovski, fostul șef al companiei petroliere Yukos și în trecut cel mai bogat om din Rusia, vorbește despre așa-numita refederalizare, adică aducerea Federației Ruse într-o organizare adevărată de federație, ceea ce nu este acum, acum Rusia este de fapt un imperiu. Adică, mai întâi Moscova face schimbări cu ajutorul puterii sale centralizate, iar apoi puterile sunt transferate din centru către regiuni.

Rusia susține că trimiterea de către SUA a rachetelor cu rază lungă în Ucraina este un ”act perfid”. Peskov: ”Nu va schimba rezultatul operațiunii militare speciale”

Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, spune că transferul de rachete balistice cu rază lungă de acțiune către Ucraina este „imposibil de justificat”. Trei oficiali americani au...

Beijingul sfidează SUA. O navă care transferă arme către Rusia, găzduită de China. ”Nu vom sta cu mâinile în sân”

China asigură acostarea unui cargo rusesc sancţionat de SUA, implicat în transferuri de arme nord-coreene către Rusia, potrivit unor imagini din satelit. Dovezile sunt de natură să susţină...