Gabriel Resources ii acuza pe fostii premieri Emil Boc si Victor Ponta ca au blocat ilegal proiectul de la Rosia Montana. Raspunsul dur al partii romane

Autor: N.G.
Marti, 01 Iunie 2021, ora 03:20 8870 citiri
Victor Ponta si Emil Boc au fost premieri ai Romaniei in cea mai "fierbinte" perioada a proiectului minier

Procesul de arbitraj derulat la Washington intre Gabriel Resources, compania-mama canadiana a Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Rosia Montana, si Statul Roman se apropie de final.

Tribunalul Bancii Mondiale ar putea pronunta o solutie pana la finalul anului 2021. Gabriel Resources solicita daune in valoare de 4,75 de miliarde de dolari SUA pentru o asa-zisa blocare a proiectului de catre autoritatile romane.

Intr-un document prezentat la Washington, Gabriel Resources aduce acuzatii la adresa fostilor premieri Emil Boc si Victor Ponta, pe care ii considera in mare parte raspunzatori pentru esecul proiectului minier de la Rosia Montana.

"Incepand din 2006 ca primar al Clujului, un oras universitar cu o puternica atitudine anti-miniera, domnul Boc s-a opus public proiectului indiferent de orice evaluare tehnica. Ministrii Hunor si Borbely au sustinut pozitia primului ministru Boc in ceea ce priveste proiectul si, in calitate de lideri ai partidului etnic maghiar, au sprijinit opozitia Ungariei fata de proiect, anuntata inainte de orice evaluare tehnica. Conform declaratiilor lor publice, domnii Boc, Hunor si Borbely au conditionat in mod clar proiectul in mod ilegal de un nou acord economic si de o decizie politica finala favorabila. Este necunoscut si irelevant daca ar fi depasit vreodata interesele politice personale si ar fi permis proiectelor sa continue", se precizeaza in documentul citat.

Liderii UDMR Kelemen Hunor si Laszlo Borbely erau la momentul respectiv ministri ai Culturii, respectiv ai Mediului.

Despre Victor Ponta, reprezentantii Gabriel Resources afirma ca "ii lipsea, orice baza legitima pentru a se opune proiectului". "A recunoscut ca a facut-o pentru ca oponentul sau politic presedintele Basescu a sprijinit proiectul si a obtinut puncte politice acuzandu-l fara temei pe Basescu si alti sustinatori ai proiectului de coruptie. La fel ca domnul Boc, domnul Ponta se pozitionase intr-un colt politic si nu putea fi vazut ca aproband proiectul, oricat de meritoriu ar fi.

Guvernul primului-ministru Ponta a continuat politica ilegala a Boc (care ramasese neschimbata sub guvernul premierului Ungureanu) si a aranjat ca decizia politica cu privire la proiect sa fie luata de Parlament prin votul unei legi special", se mai sustine in document. Compania canadiana mai spune despre Ponta ca i-a "instruit" pe liderii coalitiei de guvernare, printre care si Crin Anronescu, sa respinga legea special pe care a aprobat-o ca premier, dar a refuzat sa o voteze ca parlamentar.

Gabriel Resources sustine ca a investit 760 de milioane de dolari pentru a dezvolta proiectul minier din Muntii Apuseni.

"Judecare prin ambuscada"

Raspunsul partii romane este dur si taxeaza incapacitatea companiei miniere canadiene de a indeplini toate conditiile pentru avizarea investitiei.

"Romania a produs dovezi esentiale cu privire la toate principalele revendicari si aparari, inclusiv - asa cum trebuie sa fie fara precedent in arbitrajul tratatului de investitii - de la doi fosti prim-ministri si doi fosti ministri ai economiei. Plangerea reclamantilor potrivit careia Romania nu a prezentat anumite alte persoane ca martori si speculatiile lor cu privire la motivele pentru care Romania nu a facut acest lucru sunt, prin urmare, nu numai irelevante, ci incorecte. In orice caz, o mare parte din cazul reclamantilor poate fi respinsa doar prin probe documentare si nu necesita nicio proba suplimentara a martorilor", se mentioneaza in raspunsul Romaniei.

Cei de la Gabriel sunt acuzati ca "incearca judecarea prin ambuscada, fara a oferi Romaniei posibilitatea deplina de a prezenta probe cu privire la aceasta problema".

"Pozitia Romaniei cu privire la fapte si la lege a fost consecventa pe tot parcursul arbitrajului, asa cum demonstreaza o revizuire a pledoariilor sale pana la acest brief, inclusiv. Pozitia sa a fost inradacinata in probe, inclusiv in probele orale prezentate in sedintele publice din 2019 si 2020. In schimb, cazul reclamantilor s-a schimbat continuu pe masura ce au cautat noi modalitati de a-si prezenta cazul - si s-a schimbat din nou in Raportul post-audiere. Cea mai recenta reiterare a cazului lor se bazeaza pe o lectura remarcabil de selectiva a dovezilor si nu tine cont de dovezile Romaniei, asa cum se demonstreaza in aceasta comunicare", se mai sustine in document.

Numele Rosia Montana, propulsat in constiinta unei natiuni

Avocatii statului roman afirma ca proiectul s-a blocat in primul rand din cauza esecului RMGC de a indeplini cerintele de autorizare.

"RMGC s-a confruntat cu obstacole semnificative pentru inceput, avand in vedere amploarea si complexitatea proiectului, precum si nevoia surprinzatoare rezultata de numeroase permise care erau adesea interdependente. Proiectul nu a fost doar o provocare datorita locatiei sale indepartate si a dificultatilor logistice rezultate; a fost, de asemenea, invaziv, implicand distrugerea a patru munti si galerii romane unice, vechi de peste 2.000 de ani, situate in interior, precum si mutarea a aproximativ 2.000 de locuitori din satul Rosia Montana. Au fost foarte putine, daca este cazul, proiecte miniere care s-au confruntat cu provocari logistice, de reglementare, de mediu, sociale si culturale similare. RMGC nu a reusit sa depaseasca aceste provocari", precizeaza reprezentantii Romaniei.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News