Cine ține România dependentă de gazul rusesc, deși avem unele dintre cele mai mari rezerve de gaze din Europa

A fost o surpriză când o companie cu sediul central în Irak a anunțat, la sfârșitul anului 2022, că a cumpărat o centrală electrică în insolvență în centrul României, angajându-se să investească 1 miliard de euro (1,06 miliarde de dolari) pentru a produce energie electrică din gaze naturale.

Și mai surprinzătoare a fost o declarație a guvernului din martie, în care se spunea că combustibilul va proveni din țară și că energia electrică generată la fața locului va acoperi nevoile locale, precum și cele ale țărilor vecine UE și Republicii Moldova.

Au fost mai multe vești bune. Operatorul sistemului de transport de gaze, Transgaz, a anunțat că a primit propuneri pentru a construi o conductă care să conecteze mult întârziatul zăcământ de gaze offshore din Marea Neagră, Neptun Deep, pentru a se alătura rețelei naționale până în 2026.

Considerarea optimistă este că aceste evoluții marchează un nou început și că România remediază în sfârșit erorile din ultimii ani. Acestea includ o subinvestiție acută în infrastructura învechită și o scădere a producției de gaze naturale pe uscat. O nouă direcție ar ajuta, de asemenea, să facă din România un partener de securitate de încredere, mai puțin vulnerabil la presiunile externe.

Gazul rusesc a reprezentat 2% din consumul României în 2015; a crescut de treisprezece ori, până la 26% în 2021

Cu toate acestea, istoria recentă a României și dovezile unor legături strânse cu Kremlinul, în special în sectorul energetic, ar trebui să încurajeze prudența, și poate chiar pesimismul, notează pentru Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA), jurnalista Aura Săbăduș, specializată pe domeniul energiei, care scrie despre Europa de Est, Turcia și Ucraina pentru Independent Commodity Intelligence Services (ICIS), un furnizor global de știri și date de piață în domeniul energiei și petrochimiei cu sediul la Londra.

Alături de Norvegia, Marea Britanie și Ucraina, România are unele dintre cele mai mari rezerve de gaze din Europa. Cu toate acestea, politicile sale au fost de așa natură încât investitorilor, inclusiv unii de renume, precum ExxonMobil sau Chevron, le-a fost greu să-și continue prezența în țară, optând să vândă și să plece.

Guvernul a descurajat producția locală și a stimulat activ importurile de gaze

Pe de o parte, guvernul a descurajat producția locală și, pe de altă parte, a stimulat activ importurile de gaze, care în majoritatea cazurilor erau de origine rusă. Gazul rusesc a reprezentat 2% din consumul României în 2015; care a crescut de treisprezece ori, până la 26% în 2021. Criticii indică, printre altele, ordonanța de urgență a guvernului 114/2018, care a creat o piață în care gazele importate rusești nu erau reglementate, în timp ce furnizorii autohtoni și-au plafonat prețurile chiar dacă guvernul a impus taxe suplimentare. Era un charter al importatorului, iar singurul furnizor important al României este Rusia.

Rezervele de gaze offshore ale României sunt considerate a fi de până la 200 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a-și acoperi propria cerere anuală timp de 20 de ani la nivelurile actuale. Rezervele neconvenționale de gaze de șist pot fi la fel de mari.

Cu toată bogăția sa naturală, a reușit să pună în funcțiune un mic zăcământ în largul Mării Negre abia anul trecut, adăugând anual un miliard de metri cubi de gaz la producția sa existentă, dar în scădere.

Chiar și această realizare importantă a fost posibilă doar prin tenacitatea Grupului Carlyle din SUA. Alții au fost descurajați de ani de semnalizare oficială confuză, inclusiv de o lege punitivă privind producția offshore.

Înainte de modificarea Legii offshore în 2022, România percepea o taxă de 51%, la producția de gaze offshore, care era de zece ori media europeană, potrivit PwC.

Ultimele modificări introduc impozitare regresivă, ridică interdicția la export și precizează că taxele nu se vor modifica pe durata proiectelor.

Astfel, în câteva luni de la adoptarea sa, guvernul a introdus limite de ultimă oră la prețul gazelor și noi taxe pentru producători și furnizori, care au fost descrise drept „catastrofale” de asociațiile europene din domeniul energiei, scrie autoarea.

Toate acestea au însemnat că blocul Neptun Deep nu este încă în operațiune comercială, deși discuțiile sunt în curs de mai bine de 10 ani și s-au investit miliarde de dolari. Între timp, producția de gaz de șist a fost oprită după ce preoți ortodocși români s-au implicat în a împiedica Chevron să foreze pentru a obține gaz de șist.

În mod ironic, Romgaz, operatorul și producătorul român de gaze, în loc să-și concentreze eforturile pe punerea în funcțiune a producției în blocul Neptun Deep în care este parte interesată, a semnat un acord de import pe termen scurt cu Azerbaidjan (deși adevărata sursă a gazului este neclară).

Chiar dacă România a început să exporte gaze naturale în țările vecine precum Bulgaria și Ungaria în ultimii ani, a făcut acest lucru doar după proceduri introduse de Uniunea Europeană (UE).

În 2017, Comisia Europeană a semnalizat Transgaz pentru blocarea exporturilor de gaze, invocând „argumente tehnice nefondate ca pretext pentru a preveni sau justifica întârzierile”.

Deși România exportă gaze către Bulgaria, Ungaria și Moldova din propriul sistem, a blocat sistematic orice încercare de a permite acorduri similare cu Ucraina, invocând diferențe de calitate a gazelor între cele două țări, notează Aura Sabaduș.

România și Ucraina au cinci puncte de frontieră cu o capacitate totală de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi. Cu toate acestea, Transgaz a fost de acord să semneze un singur acord de interconectare pentru o fracțiune din capacitate, blocând Ucraina nu doar să se aprovizioneze cu gaze din România, ci și cu gaze care tranzitează România din alte părți din sud-estul Europei.

Numeroase companii rezidente și nerezidente au abordat autoritățile de reglementare în domeniul energiei, ANRE și Transgaz, pentru a discuta despre noi investiții sau proiecte care să ajute la integrarea regiunii. Cu toate acestea, e-mailurile fie rămân fără răspuns, fie primesc un număr de înregistrare și nicio urmărire.

Cum poate România să remedieze asta?

Ca primii pași, ar trebui să urmărească:

-Creșterea independenței autorității de reglementare a energiei și a companiilor energetice deținute de stat, asigurându-se că numirile sunt făcute pe merit, mai degrabă decât pe afilieri politice sau personale;

-Reducerea birocrației, eliminarea reglementărilor nefavorabile pieței și înlocuirea lor cu reguli previzibile menite să atragă și să păstreze investițiile;

-Identificarea și urmărirea proiectelor critice, cum ar fi producția de gaze offshore și proiectele regenerabile;

-Extinderea comerțului transfrontalier cu țările vecine ale UE, precum și cu Moldova și Ucraina, fără discriminare;

-Investiții în modernizarea infrastructurii, precum și în cercetare pentru a se asigura că țara este pregătită să facă față provocărilor tranziției ecologice.

Aceste măsuri ar transforma piața energetică din România. Acestea ar crește venitul național, ar îmbunătăți securitatea energetică, ar consolida reputația țării ca destinație pentru investiții străine, ar ușura povara consumatorilor și ar îmbunătăți relațiile regionale, concluzionează Aura Sabadus.

Atac sub centură la Simona Halep: ”S-o anunțe cineva. Țara aia unde a avut ea domiciliul când era mai mică...”

Din cauza unei afecțiuni medicale, Simona Halep a ratat meciul pe care echipa României l-a susținut la finalul săptămânii trecute cu Ucraina, în competiţia Billie Jean King Cup. În...

Un fotbalist cu aproape 50 de selecții pentru Belgia s-a accidentat grav și nu va juca împotriva României la Euro

Thorgan Hazard, mijlocaşul lui Anderlecht, s-a accidentat grav la genunchi duminică şi nu va mai juca în acest sezon, a anunţat clubul din Bruxelles luni, într-un comunicat de presă....