Comisarul european pentru Justiție: România este o mini-Polonie în devenire. "Bucureștiul se alătură provocărilor la adresa supremației legislației UE"

În timp ce Polonia se află în lumina reflectoarelor în privința disputelor sale pe teme de suveranitate cu Bruxelles-ul, o altă țară din Europa de Est, România, a început, de asemenea, să conteste supremației legislației UE, arată publicația The Financial Times.

Într-un interviu acordat publicației The Financial Times, Didier Reynders, comisarul pentru Justiție, a expus problemele și la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul dacă merge pe același drum.

Guvernul României se plasează undeva la mijloc în chestiunea respectării supremației dreptului european în fața legislației naționale, a declarat comisarul european pentru justiție, Didier Reynders care a precizat că Bruxelles-ul ar putea aplica sancțiuni României din cauza poziției ”permanente și persistente” a Curții Constituționale împotriva dreptului UE și împotriva supremației deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

”Am primit o reacție din partea guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României. Așadar, nu este chiar răspunsul primit din partea guvernului german, fără nici o condiționalitate”, a declarat Reynders pentru Financial Times.

România riscă amenzi de milioane de euro

Publicația notează că deși nu se manifestă la fel de agresiv ca Polonia în ce privește negarea supremației dreptului european, România ar putea să o urmeze și să fie amendată cu milioane de euro dacă refuză să respecte deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Una dintre decizii se referă la desființarea Secției Speciale, care este percepută drept un instrument de presiune și intimidare la adresa magistraților, potrivit deciziei CJUE. Reynder a declarat, potrivit Financial Times, că ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a promis că secția specială va fi desființată în contextul unei reforme mai largi, care mai trebuie aprobată de Parlament.

Reynders a mai spus că aceasta este o tactică de tergiversare pe care a întâlnit-o și în discuțiile cu omologii maghiari. „În primul rând, trebuie să implementezi hotărârile CJUE, în România, stop secției speciale."

Financial Times mai scrie că deși ar putea fi identificate unele similitudini între Varșovia și București, există totuși o diferență majoră: România a început să primească fonduri europene din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Și, spre deosebire de Polonia, România face parte din grupul de țări europene care a aderat la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, care poate ancheta cazurile de fraude cu fonduri europene.

O cubaneză a obținut cel mai bun rezultat al României la Campionatul European

Sportiva română de origine cubaneză Amanda Zuaznabar-Torres s-a clasat pe locul 7 la cat. 63 kg, vineri, la Campionatele Europene de judo de la Zagreb (Croaţia). Amanda Zuaznabar-Torres a...

Veste mare pentru cei mai săraci români. Care va fi salariul minim net din 2025

Mai mulți bani pentru cei mai săraci dintre români, din 2025. De la 1 ianuarie anul viitor, niciun român nu va încasa un venit mai mic de 500 de euro net („în mână"), adică 2.500 de lei,...