Cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei civilizate. Fost șef al Gărzii de Mediu: ”Mafia italiană le strânge și le trimite acolo unde are o infrastructură” VIDEO

Sambata, 08 Ianuarie 2022, ora 03:05 4887 citiri
Deșeuri descoperite la granițele țării FOTO: Captură Poliția de Frontieră

Mii de tone de deșeuri ilegale au fost întoarse anul trecut de la granițele țării. Pe de altă parte o altă mare cantitate ajunge deja pe teritoriul României unde este ”distrusă”. Sumele care se învârt din afacerile ilegale cu gunoi sunt colosale.

Un raport recent al Poliției de Frontieră arată că, în perioada ianuarie - noiembrie 2021, o cantitate de peste 14.000 de tone de deșeuri care nu îndeplineau condiţiile legale de intrare din punct de vedere al legislaţiei de mediu au fost întoarse din drum. Despre cât a intrat totuși în țară nu se știe mare lucru însă, conform unor rapoarte europene, România este fruntașă în ceea ce privește corupția la nivel înalt privind gestionarea deșeurilor.

Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu și Dan Trifu, vicepreședintele ONG-ului Eco-Civica au explicat pentru Ziare.Com de ce avem un astfel de fenomen și cum ar putea fi împiedicat acest tip de infracționalitate.

Octavian Berceanu: ”Nu poți să aduci de pe piața europeană deșeuri pentru a le arde aici”

Sunt deșeuri care sunt importate legal în România pentru că legislația permite acest lucru dar și pentru că noi nu reușim să reciclăm eficient astfel încât să livrăm operatorilor materie primă de calitate.

”Există o directivă europeană care spune că pot fi importate deșeurile care sunt reintroduse în economia circulară, sunt folosite ca materie primă pentru a obține alte bunuri. Un exemplu este producătorul de fibră sintetică de la Buzău, care transformă PET-urile în fibre pentru fabricarea saltelelor, de exemplu, la izolare fonică și termică, etc.

De pe piața românească nu are de unde să ia cantitățile de care are nevoie pentru procesul tehnologic astfel că le importă.

La fel și fabricile de ciment. Acestea spun că nu importă, însă folosesc foarte multe deșeuri ca cele textile, anvelope, în procesul de fabricație, de cogenerare”, a explicat Octavian Berceanu, fosul șef al Gărzii Naționale de Mediu, pentru Ziare.com.

Însă, acest tip de importuri se întâmplă peste tot în lume și sunt legale.

”Poți să aduci de pe piața europeană deșeuri dacă ai o facilitate de transformarea lor în altceva. Nu poți să aduci de pe piața europeană deșeuri pentru a le arde aici, pentru a le îngropa sau să le depui pe o goapă de gunoi.

Pentru astfel de neutralizare, fiecare țară își ține deșeurile în curtea ei”, a mai explicat Berceanu.

De ce ajung deșeurile periculoase în România

Fostul șef al Gărzii de Mediu a explicat de ce multe din gunoaiele periculoase ajung în țara noastră ca și cum nu le-ar vedea nimeni, apoi ajung la gropile de gunoi.

”Unele deșeuri ajung să intre în țară, din neatenția și din culpa celor de la granițe. În general, Garda de Mediu a avut acțiuni foarte bune cu poliția de Frontieră.

Ce se întâmplă. În astfel de cazuri în care un deșeu care îți intră în țară trebuie să ai trasabilitatea lui: ce deșeu îți intră, cine este exportatorul, cine este transportatorul și brokerul și cine este destinatarul. La destinație trebuie să fie o instalație care să facă ceva cu aceste deșeuri, să le transforme în altceva, nu să le depozitezi pe groapă.

S-au obținut autorizații de către companii care nu au avut niciun fel de instalație sau au în curte două butoaie în care ard deșeuri.

Au intrat în țară deșeuri care au fost depozitate în fostele CAP-uri sau IAS-uri. Au fost deșeuri care au fost depozitate în balastiere. Iar acest lucru s-a întâmplat pentru că statul român a făcut prostia să spună că putem pune deșeuri inerte în balastiere. A fost o formă de infracționalitate mascată făcută de decidentul politic prin legislație. Pentru că dacă tu pui deșeuri în balastieră și acoperi cu pământ, aceasta având 8-10 metri adâncime, clar nu mai descoperi să vezi ce este acolo.

De multe ori a fost și culpa autorităților locale. Adică a vameșilor, a poliției, a Agenției Naționale de Protecția Mediului și a Gărzii de Mediu”, a mai explicat Octavian Berceanu.

Peste un miliard de euro, anual, din piața neagră a deșeurilor ajunse în România

Afacerile ilegale cu deșeuri sunt foarte avantajoase pentru cei care se ocupă de acest sector infracțional. Sunt sume foarte mari iar acestea, se pare că ar ajunge și în mediul politic.

”Tot ceea ce înseamnă deșeuri la nivel de România este echivalent cu piața neagră a tăierilor ilegale de păduri și se ridică la peste un miliard de euro anual.

Există un raport strategic publicat în august 2020 de Interpol care arată că, dintre țările balcanice, România este fruntașă în ceea ce privește corupția la nivel înalt privind gestionarea deșeurilor.

Banii negri se duc în partide”, a punctat Berceanu.

Cum ajung deșeurile ilegale în România

Se pare că cel mai des, aceste deșeuri sunt aduse prin Italia. Însă autoritățile spun că și alte state ”au forțat” frontierele noastre.

”De cele mai multe ori ajung pe filiera italiană”, a explicat Octavian Berceanu. ”Mafia italiană le strânge și le trimite acolo unde are o infrastructură. În zona Ilfov, în Timiș, Arad și Teleorman.

Cele mai multe intră pe cale rutieră. Mai intră și pe cale navală, chiar și pe trenuri”, a spus fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu.

Acesta a spus că fenomenul se întâmplă deoarece nu există o platformă digitalizată prin care transportul să fie urmărit de la intrarea în țară până la destinație.

Potrivit raportului Poliției de frontieră transmis vineri, 7 ianuarie, ”în anul 2021 (11 luni) au fost identificate peste 224 cazuri de transport ilegal de deşeuri din state din Europa (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Belgia, Bulgaria, Germania, Norvegia, Portugalia, Olanda, Serbia, Spania etc), dar şi din Asia (China, Hong Kong, Pakistan, Israel, Japonia) şi America de Nord (S.U.A., Canada)”.

Unde exportă România deșeuri

Și România exportă deșeuri.

”De exemplu, în Turcia, exportăm fier vechi. Și cu deșeurile acestea există și impurități, mai mult de 1% care sunt deșeuri. Este tot o formă mascată de export.

Mai exportăm și baterii care sunt trimise în alte țări pentru a fi dezmembrate, șpanuri de metale, șpanuri de aluminiu, care pleacă în alte zone”, a mai explicat Berceanu.

Și deșeurile provenite din programele de reînnoire a electrocasnicelor sunt trimise în afara țării. Unele rămân însă în țară.

”O parte din deșeurile provenite de la electrocasnicele pe care ducem prin diverse programe ”rabla” sunt trimise spre neutralizare în afară, cel mai probabil în zona Africii, iar cele mai multe sunt descompuse.

Nu am reușit niciodată să aflu care este tratamentul la care sunt supuse aceste deșeuri pentru că nu există o platformă de lucru, digitală, care să pună împreună ANAF-ul, poliția, Ministerul Justiției și Ministerul Mediului, astfel încât să vedem trasabilitatea deșeurilor. Nu vedem unde se duc deșeurile provenite din dezasamblare. Ele se duc de fapt într-o economie neagră patronată de politicieni, de cele mai multe ori”, a explicat Berceanu.

SURSA: poliția de frontieră

”Plasticul din mașină este ars sau aruncat aiurea pe gropile de gunoi”

Fostul șef de la Garda de Mediu a mai precizat că, ”de obicei, deșeurile care ajung la noi în țară sunt cele care au costuri foarte mari de neutralizare, deșeuri complexe din electrice și electronice”.

”Cel mai mare volum de deșeuri pe care noi îl împortăm și este la limita legalității sunt cele provenite din industria auto. Noi importăm, de exemplu 1.000 de autoturisme second hand, pe zi, dintre care, câteva sute sunt dezmembrate. Nu mai ajung să circule pe străzile din România. Caroseria și alte părți din automobil ajung la fier vechi, o parte din piese ajung pe piața neagră, cablurile sunt arse iar partea din interior foarte periculoasă ABS-ul plasticul din mașină este ars sau aruncat aiurea pe gropile de gunoi.

Este o formă de import mascat de deșeuri. Pentru că neutralizarea, în vestul Europei, a componentelor unui automobil dezmembrat costă foarte mult: 600-700 de euro per tonă”, a mai spus Berceanu.

De ce importă România PET-uri de plastic din alte țări

Deși suntem obligați să colectăm selectiv deșeurile, se pare că România încă nu reușește să facă acest lucru. Și nu este numai vina cetățenilor care fie nu colectează deloc, fie fac acest lucru de mântuială. Autoritățile, se pare că au învățat cum să scape de amenzile de mediu.

”Companiile importă deșeuri reciclabile din alte țări pentru că, deși avem niște condiționalități la nivel european, noi recuperăm sub 15%.

Sunt două probleme. În primul rând, nu recuperăm aceste deșeuri, iar când le recuperăm, sunt de foarte proastă calitate.

Pentru că, în loc să speli PET-ul și să-l depozitezi într-un container special iar salubristul să-l ia și să-l comercializeze, tu îl lași cu lapte, cu ulei, cu orice a fost în el. Trebuie să știm că procesul de curățare a resursei, pentru că plasticul este resursă, este mai scump ca resursa în sine.

Partea de spălare, nu înseamnă doar să cureți cu jet de apă și detergent. Apa murdară trebuie dusă într-o stație de decantare, să o tratezi. Este o întreagă suită de procese tehnologice. Cumulat, valoarea procesului de curățare a unui PET, depășește prețul acestuia și astfel îți convine să iei resursa din altă țară unde acestea sunt deja curată. Și mai este o problemă în România nu există o bursă a deșeurilor, nu ai volume, nu ai o continuitate.

Iar acest lucru se întâmplă pentru că salubristul și municipalitatea nu se ocupă de strângerea de astfel de resurse. Deși primăriile au niște targeturi în acest sens, multe sunt atinse doar pe hârtie. Aceeași cantitate de materiale reciclabile se plimbă de la o comună la alta”, a mai spus Berceanu.

Dan Trifu Eco-Civica: ”Principala problemă este corupția”

Dan Trifu, vicepreședintele ONG-ului Eco-Civica, spune că agenții economici din România importă aproximativ 60% din cantitatea de deșeuri reciclabile. ”În loc să livrăm noi aceste materiale, iată că plătim și valută ca să le aducem”.

”Desigur, sub umbrela legislației, ne trezim la graniță și cu tot felul de deșeuri, unele periculoase. Acelea nu ar trebui să intre în țară. Ar trebui înăsprite pedepsele. Să nu mai existe amendă decât penală și sume foarte mari și chiar pedepse cu închisoarea, pentru a reuși să descurajăm acest lucru.

Noi am înștiințat de peste 15 ani statul român că se întâmplă tot felul de lucruri ilegale și prin Portul Constanța. Aceste deșeuri ajung la anumite depozite din România și se îngroapă. Cineva încasează banii, de multe ori nici nu sunt trecute în evidență sau sunt trecute ca fiind deșeuri municipale din țara noastră și în felul acesta ajung în groapa de gunoi și ne trezim, mai devreme sau mai târziu, cu tot felul de nenorociri în pânza freatică și în pământ. O parte dintre ele mai ajung și pe câmpuri.

Este clar că principala problemă este corupția, atât la vamă cât și în rândul transportatorilor”, a explicat Dan Trifu.

Reprezentantul ONG-ului spune că ”probabil sunt grupuri din acestea mici mafiote care s-au prins că la noi este ușor să faci astfel de ilegalități, probabil au corupt funcționari din instituțiile care trebuie să oprească astfel de transporturi.

Există organizații ”transfer responsabilitate” care colectează aceste produse și le duc la reciclatorul final care, prin procesul chimic invers decât a fost fabricat produsul, se neutralizează acest deșeu și nu mai este un pericol. Există autorizații de mediu speciale pentru astfel de agenți economici care fac acest lucru”.

”Toți își declară insolvența, au legături politice”

În ultimii ani, au avut loc mai multe incendii la astfel de centre de reciclare. Unul a fost anul trecut, la un REMAT din Sectorul 6 al Capitalei. Un centru de colectare din Brazi, județul Prahova, a fost afectat de două ori de incendii, anul trecut, iar acum câțiva ani, un incendiu a devastat un centru de deșeuri toxice de pe platforma ARO Câmpulung.

”Este o situație extrem de alarmantă în ceea ce privește această piață a deșeurilor. Pe lângă ceea ce vine din occident, să vedeți ce este în România. Depozite cu deșeuri periculoase în care toți își declară insolvența, au legături politice. Sunt pur și simplu grupuri de tip mafiot. Este un dezastru de mediu. La Câmpulung s-au spart butoaie, substanțele se infiltrează în pământ.

În general, în România, nu se întâmplă nimic. Intri în insolvență, dai foc la depozit și tot așa.

Legea spune că dacă cel care colectează deșeuri periculoase intră în insolvență sau faliment, generatorii (cei care au produs deșeurile respective), sunt obligați să vină să și le ia și să le dea altor agenți care funcționează. Acum, statul trebuie să precizeze și cum își recuperează banii cei care au dat o sumă pentru reciclarea lor și trebuie să mai plătească o dată.

Noi, cei de la Eco Civica am propus încă de anul trecut modificarea legii. Este inadmisibil ca un reciclator periculoase să nu prezinte o garanție în cont cum este la păduri, de exemplu. În acea situație, dacă vrei să tai trei hectare de pădure, trebuie să pui garanția înainte care acoperă reîmpădurirea. Și nu ai voie să umbli la ea”, a explicat Dan Trifu de la Eco-Civica.

Ce frontiere au fost forțate de traficanții de deșeuri

Potrivit raportului Poliției de Frontieră, din cele peste 220 de cazuri înregistrate în primele 11 luni ale anului trecut, cele mai multe evenimente au fost înregistrate la frontiera cu Bulgaria - în zona de competenţă a I.T.P.F. Giurgiu, fiind înregistrate 94 de cazuri cu aproximativ 5.975 de tone de astfel de deşeuri.

În ceea ce priveşte punctele de trecere, cel mai folosit a fost P.T.F. Giurgiu, dar şi P.T.F. Călăraşi, P.T.F. Turnu Măgurele, P.T.F. Calafat, P.T.F. Bechet şi P.T.F. Zimnicea.

La Garda de Coastă - unde au fost înregistrate aproximativ 35 de cazuri, poliţiştii de frontieră împreună cu autorităţile competente din judeţul Constanţa au descoperit în total peste 6.960 de tone de deşeuri.

Acestea au fost depistate în Portul Constanţa (în sistem containerizat), dar şi în P.T.F. Vama Veche, respectiv P.T.F. Negru Vodă.

La frontiera cu Ungaria - I.T.P.F. Oradea - 65 cazuri unde au fost descoperite peste 850 de tone de deşeuri oprite la intrarea în România, în P.T.F. Borş, P.T.F. Nădlac, şi P.T.F. Vărşand.

I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, P.T.F. Petea - 29 cazuri cu peste 280 tone de deşeuri cărora nu le-a fost permisă intrarea în ţară.

I.T.P.F. Iaşi, P.T.F. Albiţa - un transport cu 20 de tone de deșeuri.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News