Am fost și noi la Roland-Garros 2022. Cum se vede pe viu Mondialul tenisului pe zgură REPORTAJ

Aflat în plină desfășurare, turneul de Grand Slam de la Roland-Garros și-a recâștigat în acest an amploarea afectată la ultimele două ediții de restricțiile impuse de pandemia cu Covid-19. Prin intermediul unei acreditări, Ziare.com a avut privilegiul de intra în intimitatea unei competiții care ține cu sufletul la gură lumea tenisului în fiecare sezon.

French Open a ajuns la borna 126, însă al doilea Grand Slam al anului se bucură din plin de un nou ”certificat de naștere”. Am simțit și noi pe propria piele acest sentiment incredibil, legat în special de satisfacția deplină a oamenilor pasionați de tenis, privați în 2020 și 2021 de bucuria de a putea vedea la lucru ”magicienii” tenisului.

Biletele la Roland-Garros sunt epuizate din martie

Pentru românii din țară e bine de știut că orice aventură la Roland-Garros trebuie planificată din timp, în special pentru a prinde oferte de transport și cazare rezonabile. Apoi, dacă nu ești atent, s-ar putea să te trezești fără posibilitatea a cumpăra un bilet. Asta pentru că tichetele se vând exclusiv online, la o dată stabilită de organizatori, iar cererea depășește mult oferta. În acest an publicul larg a putut acces platforma de ticketing la 8 martie, de la ora 11.00 (ora României), dar nici așa nu a fost ușor.

Din proprie experiență, încercând să iau bilete pentru membrii familiei, am intrat în sistem exact la ora cerută, dar am avut surpriza să aflu că sunt undeva pe la numărul 35.000 pe lista de așteptare. După aproximativ o oră mi-a venit și rândul la ”ghișeu”, însă biletele de pe arena centrală ”Philippe-Chatrier” erau deja epuizate pentru majoritatea zilelor. Iar prețurile pentru una dintre cele trei arene principale (care permit accesul și la terenurile secundare) sunt, în medie, de 100 de euro pe zi, bani în care îți sunt garantate maxim 4 meciuri, de obicei două la masculin și două la feminin. Excepție face centralul ”Chatrier”, care are o sesiune de zi de trei meciuri și una de noapte (un singur meci!), ambele fiind vândute separat, bineînțeles la același preț piperat.

Rafael Nadal e ”rege” la Roland-Garros

Ca spectatori fără restricții de acest gen, jurnaliștii sunt supuși unui ”du-te, vino” continuu, alegerea meciurilor de urmărit fiind, practic, un pariu care iese mereu câștigător, indiferent de ceea ce se întâmplă pe aleile și pe terenurile de la Roland-Garros.

Pentru noi, road-trip-ul Roland-Garros 2022 a început vineri, 27 mai, iar primul contact a fost cu arena secundară ”Lenglen”, la un meci Anisimova – Muchova, încheiat trist cu o accidentare la gleznă care a făcut-o pe jucătoarea din Cehia să părăsească terenul în lacrimi. A fost începutul nefericit al unei experiențe de neuitat.

Mai departe mergem pe centralul ”Chatrier”, unde era meciul Belinda Bencic – Leylah Fernandez. Canadianca avea deja un set avans, dar senzația era că elvețianca e mai bună și că nu poate pierde partida. Prilej pentru a ieși pe ”Allee Centrale”, unde francezii erau conectați la intensitate maximă, pe un teren secundar. La dublu, cuplul Garcia- Mladenovic atrăgea publicul ca un magnet, într-un meci câștigat contra unei românce, Irina Begu, în pereche cu columbianca Osorio.

Ne întoarcem pe central, unde Leylah Fernandez și-a revenit din șoc și a câștigat setul decisiv cu Bencic (7-5), finalista de la US Open 2021 (învinsă de Emma Răducanu) punând bazele unei relații speciale cu publicul parizian. Pe ”Chatrier” urma să intre numărul 1 mondial, Novak Djokovic, dar la Paris nu e nimeni mai prejos decât Rafa Nadal, care aproximativ la aceeași oră era programat pe ”Lenglen”, o arenă care compensează deficitul de locuri față de ”Chatrier” cu o atmosferă mult mai încinsă, dată în special de faptul că tribunele mai au puțin și intră în teren.

Ce înseamnă Rafael Nadal la Roland-Garros e greu de explicat în cuvinte. De 13 ori câștigător la Paris, spaniolul induce o energie fantastică, iar simpla sa intrare pe teren la orice meci echivalează cu o descătușare a asistenței. Nu mai are rost să vorbim de ”cutremurele” tribunei la loviturile de maestru ale ibericului. La fel a fost în confruntarea sa cu olandezul Botic Van de Zandschulp, un ”roboțel” fără expresie pe care îl putem asemăna cu românul Victor Hănescu. Încheiat în trei seturi, meciul a fost doar o ”încălzire” pentru Rafa, ținând cont de ce avea să urmeze peste două zile.

Oricine ar avea de jucat după Nadal nu poate avea avea niciodată același impact, iar neamțul Zverev și-a dat seama de asta. Al treilea favorit al tabloului masculin a câștigat un meci (cu americanul Nakashima), dar s-a luptat din plin cu capriciile publicului, în special după momentele tensionate cauzate de deciziile de arbitraj.

Nadal și Djokovic. Două caractere diferite, dar care au totuși ceva în comun. Am asistat la conferințele de presă ale celor doi, iar concluzia a fost una impresionantă. E atât de liniștitor să-i privești vorbind calm despre lucruri aparent tensionate, cum ar fi cazul Australia pentru Novak sau relația lui Rafa cu unchiul Toni, nimeni altul decât antrenorul viitorului său adversar, Felix Auger-Aliassime.

Iar prima zi pentru noi la Roland-Garros s-a încheiat cu sesiunea de seară și cu spectacolul oferit de puștiul-minune Carlos Alcaraz, contra unui alt tenismen din noul val, americanul Sebastian Korda, fiul lui Petr Korda. ”Roland-Garros e espanol, Roland-Garros e espanol” e cântecul care s-a auzit de mai multe ori din tribune și care definește cel mai bine viitorul lui Alcaraz, care dă dovadă de o maturitate ieșită din comun, la numai 19 ani.

Irina Begu a ajuns în optimi la Roland-Garros

Am revenit în Porte d´Auteil a doua zi, sâmbătă, cu nerăbdarea de a vedea la joc o româncă. Cu Simona Halep eliminată prematur, Irina Begu a fost reprezentanta noastră care a ajuns cel mai sus pe tablou. În turul 3, Irina a deschis ziua pe ”Lenglen” cu o favorită a publicului, o franțuzoaică pe care nici gazdele n-o știau foarte bine, Leolia Jeanjean, clasată dincolo de locul 200 mondial și deținătoare a unui wild-card. Practic, singura opoziție pentru Begu a fost dată de spectatorii fanatici, care au sperat într-o minune chiar și atunci când românca avea trei mingi de meci (pe care le-a irosit).

Pentru că Irina Begu a terminat rapid socotelile, am reușit să ajung la timp pe ”Chatrier” la meciul Igăi Swiatek, poloneza care a pus stăpânire pe circuitul WTA. A 31-a victorie consecutivă pentru lidera mondială n-a avut nimic special, contra unei adversare care i-a pus ceva probleme, Danka Kovinic. Swiatek a ajuns însă la nivelul în care câștigă la pas fără să strălucească, iar rivalele ei rămân cu senzația că nu-și dau seama unde au greșit sau ce se putea face mai bine.

E timpul și pentru un popas pe cochetul ”Simonne-Mathieu”, a treia arenă de la Roland-Garros, unde ”cocheta” Camila Giorgi a făcut un meci mare cu una dintre marile favorite, bielorusa Aryna Sabalenka. Condusă cu 1-0 la seturi, italianca a intrat în transă și a întors scorul (6-1, 6-0), stilul de joc agresiv practicat de Giorgi fiind o garanție a show-ului de cel mai înalt nivel.

Întorcându-mă pe aleile centrale, am simțit în aer dezamăgirea francezilor, care în numai două ore au rămas fără două nume grele, veteranii Gilles Simon (spulberat de Cilic) și Alize Cornet (abandon cu chinezoaica Zheng), aflați cel mai probabil la ultimul Roland-Garros.

Cu programul de pe ”central” dat peste cap de aceste două meciuri rapide, nu mi-au rămas în vizor decât partidele favoriților Medvedev și Tsitsipas de pe ”Lenglen”. Nici rusul și nici grecul n-au avut însă adversari pe măsură (sârbul Kecmanovic, respectiv suedezul de culoare Ymer), în ciuda insistenței cu care fanii tenisului de la Roland-Garros și-au dorit meciuri mai lungi.

Gabriela Ruse a făcut show la Roland-Garros

Duminică, ultima zi a periplului la Roland-Garros, am luat contact și cu farmecul unui meci de pe o arenă secundară, cu atât mai mult cu cât la dublu evolua în optimi românca Gabriela Ruse. E o atmosferă total diferită la aceste meciuri, publicul care n-a prins locuri pe terenurile centrale savurând din plin fiecare punct. A fost și cazul confruntării în care compatrioata noastră a avut ca parteneră o ucraineancă, pe Marta Kostyuk. Dincolo de victoria frumoasă, în trei seturi, a dublului Ruse – Kostyuk (contra perechii cap de serie numărul 4, Zhang-McNeill), am remarcat energia pozitivă debordantă a Gabrielei.

Mereu în joc de glezne și cu zâmbetul pe buze, românca de 24 de ani a dovedit că știe să facă și show. A ridicat tribunele în picioare după un lob perfect, a bătut palma cu un copil de mingi, a ”tremurat” după ce o minge servită de coechipiera sa i-a rașchetat urechea și nu s-a sfiit să-i atragă atenția arbitrei de scaun că numele ei se pronunță Ruse și nu ”Rus”.

Înapoi pe centralul ”Chatrier”, unde Leylah Fernandez a făcut din nou un meci uriaș, eliminând-o în optimi pe americanca Anisimova, în trei seturi. Iar publicul francez a adoptat-o deja pe stângacea canadiancă, o tenismenă a cărui stil de joc se suprapune perfect cu mesajul care se poate citi pe imensa arenă: ”Victory belongs to the most tenacious” (Victoria aparține celor mai tenace).

Pentru prima dată de la sosirea mea aici, masa presei de pe ”Lenglen” s-a umplut timp de câteva ghemuri, iar motivul e Novak Djokovic. Contra îndemânaticului argentinian Diego Schwartzman (semifinalist în trecut la Paris), mult prea îndemânaticul sârb a defilat însă pe teren. Încă o dată atmosfera a fost superbă, iar încurajările pentru sud-american (”Dieeegooo!”) au avut ceva din aura legendarului Maradona.

Novak s-a grăbit parcă să încheie meciul la timp pentru ca atenția să se mute pe terenul principal, la meciul-șampanie pentru prima săptămână de tenis la Roland-Garros. Era de așteptat ca ”regele” Rafael Nadal să aibă parte de o opoziție redutabilă din partea lui Auger-Aliassime, dar tânărul canadian de 21 de ani s-a autodepășit. I-a luat primul set ibericului și a împins meciul în decisiv, rezultând o dispută de antologie, care a durat patru ore și jumătate. Greu de explicat cum, la un moment dat, la mijlocul partidei, susținerea fanilor era împărțită în două, iar pe arenă se auzea din mii de glasuri atât ”Rafa” cât și ”Felix”. Odată cu apropierea finalului, spaniolul și-a atras însă de partea sa aproape întreaga tribună, fanii tremurând la ideea că ar putea rămâne fără jucătorul-emblemă al turneului și fără a putea vedea în sferturi ”finala” Nadal – Djokovic. Iar ultimele puncte câștigate de Rafa au adus spectatorii în starea de delir comparabilă, să zicem, cu un ”Giulești” în vremurile bune.

După ce a fost condus cu 1-0, Nadal a câștigat următoarele două seturi, lucru care mi-a permis să trag o fugă pe terenul 11. Asta pentru că, uitându-mă pe program, mi-a atras atenția numele americancei Sonja Macavei, în turneul junioarelor. Cu o scurtă vizită pe Instagram, am primit confirmarea că tânăra de 18 ani e pe jumătate româncă și se mândrește cu asta, după modelul Emma Răducanu. Din păcate, Sonja a pierdut copilărește un meci în care a condus cu 1-0 și 4-0 în setul doi. Atmosfera de pe acele terenuri din ”umbră” în care adolescenții fac legea e una care te face însă să simți că Roland-Garros e nemuritor.

Rafael Nadal, anunț îngrijorător: ”Dacă ar fi mâine, nu aș juca”

Jucătorul spaniol de tenis Rafael Nadal, fost lider ATP, spune că va juca la Roland-Garros, al doilea turneu de Mare Şlem al anului, doar dacă se va simţi suficient pregătit, scrie AFP. La...

Aniversare tristă pentru unul dintre veteranii tenisului masculin

Jucătorul francez de tenis Richard Gasquet (116 ATP) a pierdut joi meciul cu numărul 1.000 al carierei sale, înclinându-se în două seturi, 6-2, 7-5, în faţa italianului Lorenzo Sonego (52...