Cum ne afectează creșterea ROBOR la rata creditului

Joi, 04 August 2022, ora 03:00 3819 citiri
Vom plăti din ce în ce mai greu creditele

Criza economică nu vine numai cu scumpiri de prețuri la coșul zilnic, combustibili sau energie, românii care au rate la bănci mai au un motiv de stres în plus. Fie că au credite în lei, fie în euro, vor trebui să plătească mai mult.

Vineri, 5 august, are loc o nouă ședință a CA al BNR pe probleme de politică monetară, iar dobânda-cheie ar putea crește din nou ceea ce va duce la una nouă. Însă această decizie de politică monetară nu va fi singura din acest an. Leul s-ar putea scumpi din nou, în lunile octombrie și noiembrie conform calendarului Băncii Naționale.

Indicele ROBOR la 3 luni (3M) este deja 8.05 %, iar IRCC este 2,65% și vor mai crește. Astfel că și ratele celor care s-au împrumutat la bănci vor crește.

Anca Dragu Paliu: ”Este posibil ca la următoarea ședință, dobânda de politică monetară să crească cel puțin cu 0,25 puncte procentuale”

Anca Dragu Paliu, fost ministru al Finanțelor a explicat într-un interviu pentru Ziare.com ce se întâmplă cu indicii ROBOR și IRCC și cum afectează aceștia ratele românilor.

”În primul rând trebuie să spunem că Banca Națională majorează dobânda de politică monetară (de referință). Este un indicator care stă la baza tuturor ratelor dobânzilor, inclusiv a dobânzii de bază pentru creditare, ROBOR. Rata dobânzii pentru orice credit se formează dintr-o dobândă de referință, de regulă ROBOR la 3 luni si o marjă de 2-3-4 sau mai multe puncte procentuale, în funcție de tipul de credit”, a explicat fostul președinte al Senatului.

Cum vor fi afectați românii care au credite ce depind de ROBOR?

”Este posibil ca la următoarea ședință dobânda de politică monetară să crească cu cel puțin cu 0,25 puncte procentuale (pp) poate chiar 0,5 pp. La începutul lunii august, Institutul de Statistică a dat creșterea PPI (indicele prețurilor de producție) care se păstrează la peste 40% an de an, în România în timp ce PPI în Vest este în jur de 14%. Acest lucru înseamnă că aceste prețuri mari de producție vor duce la prețuri mari de consum și ca atare o inflație în creștere.

Eu anticipez că va crește dobânda de politică monetară. Este vorba de așteptări. Din moment ce prețurile producției industriale au crescut și nu se vede o scădere a prețurilor pe energie, în plus vine presiunea prețurilor mari din agricultură, este clar că prețurile vor crește și BNR este nevoită să majoreze rata dobânzii de politică monetară”, a mai explicat experta în finanțe publice.

Anca Dragu Paliu a explicat că ratele ar putea crește și cu 100 de lei pe lună.

”ROBOR-ul ar putea crește de la 8.05% la 8.30%-8,50%. Și ca atare, dacă un credit este luat la ROBOR+3 puncte procentuale, înseamnă că ar putea fi cel puțin 8,05 + 0,25 sau 8,05 +0,5.

Asta înseamnă că rata ar putea crește cu 50-100 de lei pe lună, în funcție de valoarea creditului, perioada de rambursare, etc.

Dacă un credit a fost luat la ROBOR 3M + marja băncii de 3,5 pp, în momentul de față, acest lucru înseamnă 8,05 +3,5 majorarea dobânzii de referință ar duce la 8,05+0,5 majorare+3 =11,55%.

Majorarea dobânzii de referință cu 0,5 pp ar însemna că dobânda ajunge cel puțin 8,05 (cât este acum) + 3,5+0,5 cât se majorează adică 12,05%.

Mai exact, la un credit pe 30 de ani, la o valoare de 250.000 de lei, de vineri, 5 august, ROBOR 3M ar putea crește cu cel puțin 0,5 pp adică ar putea ajunge la cel puțin 8,55%.

Rata lunară ar putea crește de la circa 2.450 de lei în prezent, la circa 2.600 de lei. Rata pentru acest credit, în iulie 2021, era de numai 1.350 de lei pentru că atunci ROBOR 3M era 1,51%”, a explicat fostul ministru al Finanțelor.

Cât va crește IRCC. ”Pentru cei care au credite calculate după acest indice impactul va fi în octombrie”

O variantă bună, în prezent, ar fi creditele ale căror dobânzi se calculează după IRCC. Însă nici acesta nu va scăpa de creșteri.

”Și IRCC-ul va crește mai târziu cu o diferență de trei luni, iar rata la un credit cum este cel prezentat mai sus va ajunge de la 1.750 de lei cât este în prezent, spre 1.900 de lei.

În iulie 2021 rata era de 1.300 de lei corespunzătoare unui IRCC de 1,25%.

Pe cei care au credite în lei calculate după ROBOR i-ar ajuta să treacă acest împrumut la unul calculat după IRCC. Pentru cei cu IRCC nu va fi un impact acum ci în luna octombrie. În prezent, IRCC-ul este de 2,65% iar prognoza pentru octombrie este de 4,06% și la finalul anului ar putea depăși 5%”, a mai explicat Anca Dragu Paliu.

De ce sunt afectate și creditele în euro deși acestea nu se calculează după ROBOR sau IRCC?

Deși la prima vedere ar părea că cei care au credite în Euro nu ar fi afectați de creșterea ROBOR sau IRCC, nici ei nu vor scăpa de scumpire.

”Și un credit în euro este afectat atunci când se depreciază moneda. De fapt toate prețurile sunt afectate. Noi, anul acesta avem un deficit de cont curent uriaș, de 7 % din PIB și se duce chiar spre 9%.

Ratele în euro vor crește deoarece Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânda de referință. A crescut cu 0,5 pp din 21 iulie ceea ce înseamnă creșterea EURIBOR la care se raportează creditele în euro”, a mai explicat senatoarea Anca Dragu Paliu.

Cum s-a ”depreciat” euro în fața dolarului?

Luna trecută, mai toți experții în economie îi sfătuiau pe români să își țină economiile în dolari deoarece moneda euro se depreciază. Iar acest lucru se întâmpla deoarece BCE încă ezita să majoreze dobânda la euro.

”SUA au început să crească dobânda din martie, iar Banca Centrală Europeană nu. Astfel, banii au fugit din Europa, în America pentru că era mai tentant. Iar când au plecat banii s-a dus în jos moneda euro.

Însă, cei care își păstrează economiile în valută este bine să aibă portofolii diversificate, să aibă și euro și dolari.

Nu vorbim de traderi care speculează piața valutară și obțin venituri peste noapte, speculând mici diferențiale de piață. Ceilalți trebuie să-și coreleze economiile cu nevoile lor. Pentru că dacă vor avea nevoie mai degrabă de dolari, da, vor lua dolari.

La fel și cu acțiuni și cu titluri de stat. Nu te duci pe o singură piață pentru că dacă aceea pică, pierzi tot.

În plus incertitudinile în economia europeană erau mai mari decât în SUA din cauza războiului”, a mai explicat Anca Dragu Paliu.

Ce este de fapt ROBOR-ul și ce-l influențează

ROBOR-ul (Romanian Interbank Offer Rate) este rata de dobândă la care o bancă împrumută lichiditate altor bănci.

Ratele de referintă ROBOR se stabilesc, în acest moment, pentru 7 scadențe: O/N (overnight), T/N (tomorrow), 1W (1 săptămână), 1M (1 lună), 3M (3 luni), 6M (6 luni) și 12M (12 luni). Până anul trecut se publicau și datele pentru 9 M (9 luni).

Indicele ROBOR se calculează zilnic și are că referință media aritmetică a cotațiilor de dobândă utilizate de zece bănci selectate de BNR. Pentru a fi o bancă ce contează pentru ROBOR trebuie să ai și posibilitatea de a intra în astfel de tranzacții.

BNR este obligat să crească rata dobânzii pentru a păstra cursul de schimb. Este o relație între rata dobânzii și cursul de schimb. Dacă dobânda la noi nu crește în linie cu inflația, nu va mai aduce nimeni valută în țară”, a arătat fostul ministru al Finanțelor.

Și cu toate că dobânda mai mare îi afectează foarte mult pe cei care s-au împrumutat la bănci, majorarea acesteia este o măsură pentru a evita deprecierea severă a monedei naționale.

”De fapt, creșterea ratelor dobânzilor are un scop dublu: să lupte cu inflația prin reducerea cererii, dar și să păstreze valoarea monedei. În economie, toate au și un plus și un minus. În acest moment, dobânda nu crește pentru diminuarea cererii pentru că noi nu avem acum o inflație pornită din partea de cerere ci din ofertă.

Adică prin creșterea anumitor prețuri: la petrol, la gaze, la electricitate, la mărfurile de bază.

În acest caz nu prea are logică să lupți prin creșterea dobânzilor cum ar fi normal în cazul inflației cauzate de cerere, adică din creșterea veniturilor. Dar dacă nu crești dobânda se depreciază moneda națională. BNR crește acum rata dobânzii de referință, pe de o parte pentru a lupta cu inflația, dar nu acesta este principalul scop, ci de a păstra cât de cât cursul de schimb, de a diminua presiunile pe cursul de schimb”, a mai punctat Anca Dragu Paliu.

Ce se întâmplă în practică? ”Creșterea dobânzii de referință va duce la creșterea tuturor dobânzilor. Însă acestea vor crește oricum și fără creșterea dobânzii de referință. Pentru că băncile prevăd inflația și nu vor vinde sub prețul acesteia.

De fapt nu am putea spune că BNR propriu-zis scumpește ratele creditelor ci Putin și guvernul care nu a făcut suficient să țină sub control creșterea aceasta de prețuri sunt de vină pentru scumpirea creditelor”, a mai arătat specialista în finanțe.

Valorile extreme ale indicelui ROBOR 3M în perioada 1 august 2002 - 3 august 2022:

  • Valoare maximă: 49.81 % (20 octombrie 2008)

  • Valoare minimă: 0.68 % (27 septembrie 2016)

  • Valoare medie pentru perioada selectată este 7.17 %

Sursa: Banca Națională a României

Ce este IRCC și cum influențează el ratele românilor

IRCC, sau Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor - este indicele de referință pentru creditele cu dobândă variabilă acordate în LEI și care, începând cu 2 mai 2019, conform OUG 19/2019, înlocuiește indicele ROBOR.

Românii care mai au contracte de credite de consum sau ipotecare luate înainte de luna mai 2019, care sunt legate de ROBOR, pot să meargă la bancă şi să solicite trecerea la IRCC, pentru a-şi diminua rata.

Practic, debitorii cu credite legate de ROBOR pot să facă o cerere la bancă prin care solicită trecerea de la ROBOR la IRCC.

Mici diferențe de constituire fac ca atunci când ratele dobânzilor de pe piața interbancară cresc sau scad, acest lucru se reflectă în creșterea sau scăderea ratelor dobânzilor la creditele cu IRCC cu o întârziere de 3 luni și cu o proporție mai mică.

Cu alte cuvinte, IRCC este mai bun când cresc dobânzile, iar ROBOR-ul când scad dobânzile.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Scrie pe Ziare.Com