Câți bucureșteni ar putea deveni „captivi” după cutremur. Concluziile alarmante ale ultimului studiu de risc seismic

În scenariul unui cutremur de noapte, 95.000 de bucureșteni, locuitori ai peste jumătate dintre clădirile înalte ale Capitalei, pot fi considerați „caprivi”, adică nu vor putea părăsi nici de ar vrea imobilele în care stau, potrivit unui document întocmit de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU).

Conform scenariilor specialiştilor, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative” în situaţia în care s-ar produce un seism puternic, iar dintre acestea o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv „nivel de colaps parţial sau total”.

Informațiile sunt incluse într-un document numit Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022.

Rezultatele scenariului condensat de cutremur atrag atenţia asupra următoarelor aspecte:

• Numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date, este de ordinul a 23.000; dintre acestea, cca. 50% sunt clădiri de înălţime P... P +1, din materiale de slabă calitate peste 40% sunt P...P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie
• Dintre cele 23.000 clădiri, pot suferi avarii grave –nivel de colaps parţial sau total (gradul de avariere 5) cca. 1.000 clădiri dintre care peste 10% sunt înalte, cca. 4.100 clădiri pot suferi avarii la nivel condamnare, dintre care 9% sunt clădiri înalte;
• În scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere (în clădiri construite până în 1977);
• Dintre aceştia, pot fi consideraţi (în funcţie de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieţi şi peste 16.000 răniţi grav, cca. 10.500 spitalizaţi şi cca. 13.000 răniţi uşor, concentraţi în clădirile înalte realizate până în 1977.
• Termenul „captivi” (în engleza „entrapment”) este dificil, dar nu înseamnă, neapărat victime ci doar incapacitatea ocupanţilor unui spaţiu construit de a pleca de acolo (din cauză că sunt la etaje superioare şi nu pot pleca, nici dacă ar dori, deoarece s-a blocat uşa, a căzut casa scării, sunt prinşi sub o mobilă etc.).
• Sensul acestui demers statistic este că dintre acei „captivi” pot fi selectaţi în calcule cei cărora li se pot întâmpla efecte mai grave, inclusiv să fie prinşi sub ruine, din acele categorii evaluând apoi numărul de răniţi sau morţi.

Cutremurul de scenariu pe timp de zi (ora 13.00) a condus la efecte asupra locatarilor reduse la 54% fată de cele care corespund cutremurului pe timp de noapte, se arată în documentul citat.

Principalele vulnerabilități ale Bucureștiului în caz de seism

„Fără a uita ipotezele specifice, chiar dacă ne-am referit numai la o localitate, mărimea şi caracterul efectelor conferă cutremurului simulat caracterul de dezastru seismic major, de interes naţional, cu o concentrare deosebită în cea mai mare localitate, vitală, a ţării, impunând măsuri speciale de management preventiv al dezastrelor”, arată CMBSU.

În document sunt enumerate principalele vulnerabilităţi ale oraşului în caz de cutremur:

• Circa 400 de clădiri de locuit înalte - peste 8 niveluri - realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice;
• Populaţia cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mişcării seismice (circa 800.000 de persoane cuprinse în grupa 0-19 ani şi grupa peste 60 de ani);
• Reţeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri, realizată din conducte de oţel;
• Reţeaua unităţilor de învăţământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;
• Reţeaua unităţilor sanitare cu circa 562 de unităţi, din care 55 sunt spitale;
• Reţeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri, cuprinzând magistralele subterane de abur şi punctele termice colective ale blocurilor de locuit;
• Reţeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri;
• Reţeaua turistică ce cuprinde peste 45 de hoteluri mari;
• Reţeaua unităţilor culturale cu circa 27 de instituţii de teatru, operă, muzică, film etc.;
• Reţeaua de metrou, din care circa 35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.

Mașină cuprinsă de flăcări în curtea unei societăți comerciale. Cauza probabilă a incendiului VIDEO

ISU Arad au anunțat că o maşină a fost distrusă, miercuri, 24 aprilie, într-un incendiu care a izbucnit în curtea unei societăţi comerciale din Arad. Focul a pornit de la scântei...

Redeschiderea urmăririi penale în dosarul privind controlul ISU de la Ferma Dacilor. ÎCCJ va judeca conflictul de competență

ÎCCJ va judeca, marţi, 23 aprilie, conflictul între instanţe privind competenţa de soluţionare a cererii DNA de redeschidere a urmăririi penale în legătură cu modul în care...