Cum verifici pas cu pas cât de sigur este un bloc din Capitală în caz de cutremur. Unde găsești listele oficiale de expertizare a clădirilor cu risc seismic

Pentru locuitorii Capitalei pare greu de crezut că, în acest moment, potrivit celor mai recente studii în materie, mai putin de 2 procente dintre construcţii sunt expertizate seismic.

Poate şi mai greu de digerat este faptul că nu există clădiri fără risc seismic în București și împrejurimi. O clădire poate avea risc ridicat sau scăzut, niciodată zero, pentru că prin amplasarea pe harta seismică este supusă hazardului, sunt de părere specialiştii.

"Sud-Estul-ul României este o zonă întinsă de hazard seismic, cu epicentrul în Vrancea. Aici coliziunea a trei plăci tectonice - placa est-europeană și subplăcile moesică și intra‑alpină – a cauzat desprinderea unui bloc litosferic, în prezent fiind scufundat în manta. Iar aceste vești fac din București capitala cu cel mai ridicat nivel de risc seismic din Europa", se arată într-o dezbatere online, realizată de Storia.ro în parteneriat cu Business Magazine, "Real Estate. Real Talk", dedicată cutremurelor.

Întrebările românilor persistă. Cum trăim în apropierea și probabilitatea unui cutremur de mare magnitudine? Cum privim clădirile în care locuim sau intenționăm să ne mutăm? Și ce metode preventive de diminuare a pagubelor sunt chiar în mâinile noastre?

98% dintre clădiri sunt neexpertizate seismic, iar costurile de măsurare sunt colosale

Potrivit informatiilor puse la dispozitie în cadrul dezbaterii de structuristul și fondatorul Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise, aflăm cu stupoare că mai puțin de 2% dintre construcțiile din București au fost expertizate seismic.

"Motivul se datorează procesului greoi, îndelungat și costisitor. Expertizarea unui bloc interbelic costă aproximativ 5.000 – 6.000 euro, iar în cazul blocurilor mari de locuințe, construite după 1939, costurile și mobilizarea de resurse umane și de timp cresc substanțial".

Așadar, o clădire care nu se regăsește pe lista imobilelor cu risc seismic, este doar o clădire care nu a fost expertizată. Lista clădirilor verificate şi încadrate în clase de risc seismic se găseşte pe site-ul Primăriei de Municipiului București.

În cazul unui cutremur de mare magnitudine, nu doar clădirile vulnerabile din centrul Bucureștiului suferă de pe urma prăbușirii, ci și zonele adiacente din cauza blocării unor segmente de drumuri.

Care ar fi pașii de verificare a unei clădiri din Bucureşti pentru risc seismic

"Probabilitatea unui cutremur face deciziile imobiliare foarte calculate. Siguranța clădirii în care trăim, ne mutăm cu chirie sau achiziționăm un apartament este cap de lista în priorități", potrivit analizei storia.ro, care detaliază paşii importanţi pe care am putea să-i facem pentru a putea verifica siguranţa locuinţelor.

1. Verifică listele oficiale de expertizare a clădirilor cu risc seismic

Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din cadrul Primăriei Capitalei publică listele clădirilor pe platforma https://amccrs-pmb.ro/cladiri. Aici găsești clădirile după adresă, când au fost evaluate și care este clasa de risc în care au fost încadrate.

Dacă nu găsești informații despre clădire, analizează clădirile similare din zona care te interesează și extrapolează informaţia.

2. Mapează gradul de accesibilitate al zonei în caz de cutremur

Harta www.dupacutremur.ro te ajută să faci o analiză a clădirilor vulnerabile din zonă și să vezi cum ar arăta un colaps al lor în caz de cutremur, cât de ușor le-ar fi salvatorilor să ajungă în zonă din cauza dărâmăturilor.

3. Pune întrebări despre clădire și analizează documentația

Lista de întrebări pe care trebuie să o ai la vizionare:

• care este anul de începe a construcției? Dar de finalizare?
• sunt documentate expertize tehnice sau reparații după 1977?
• apartamentul a suferit schimbări - pereți sparți, supraetajări?
• există spații comerciale sau parcări la parterul blocului?

4. Deschide ochii și privește semnele

Bineînțeles, este recomandat să vizionezi clădirea și apartamentul cu un arhitect, inginer sau, cel mai bine, un inginer constructor. Dar pentru că nu suntem toți norocoși să avem un astfel de prieten prin preajmă, sunt câteva aspecte de suprafață care pot da de gândit și unui ochi neavizat.

Fațada sau pereții interiori ai blocului pot trăda semne ale cutremurelor trecute care, în timp, erodează și mai mult stabilitatea.

Fisurile în X mai sus de etajul 1 sunt foarte importante și un motiv de îngrijorare. Prezența lor marchează urmările cutremurului din 1977 și semne vizibile că respectiva clădire a stat mai bine de 40 de ani fără intervenții iar în timpul acesta s-a infiltrat apă care a înghețat, dezghețat și măcinat tencuiala.

La polul opus, semne vizibile de rezistență sunt prezența grinzilor la interior. Deși estetic nu sunt pe placul celor care caută casă, grinzile care ies din planul tavanului, asigură stabilitate structurală.

5. Cere părerea unui expert contra-cost

Expertizarea tehnică a unei clădiri costă între 1,5 - 2 euro pe m2 de suprafață construită și ajunge la aproximativ 6.000 euro pentru blocurile interbelice.

O alternativă expertizei tehnice este consultanța oferită de un expert, ideal inginer constructor. Părerea unui expert și procesul verbal emis nu reprezintă un punct de vedere prevăzut de lege, însă oferă un sfat avizat cu privire la o eventuală investiție imobiliară.

Lipsa eficienței energetice a clădirilor publice costă România 6 miliarde de lei pe an. Ce am putea face cu acești bani

România are peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat, iar media recomandată la nivel european este de 140kWh/metrul pătrat, se arată într-un...

Aproape 1.000 de blocuri din Bucureşti, fără apă caldă timp de 3 zile. Zonele cele mai afectate de avarii

Termoenergetica a anunțat o serie de avarii care afectează aproape o mie de blocuri din Capitală. Astfel, din cauza unor lucrări de modernizare a conductelor de termoficare nu au apă caldă...