Planul Kremlinului pentru Republica Moldova. Legăturile lui Dodon cu FSB-ul rus

Sambata, 19 Noiembrie 2022, ora 15:30 3779 citiri
Fostul președinte Igor Dodon este judecat în dosarul „kuliok”

Uniunea de afaceri moldo-rusă, condusă de fostul președinte al R.Moldova, Igor Dodon, și sprijinită de Kremlin, urma să devină un instrument de influență asupra conducerii R.Moldova. Potrivit unei investigații realizată de Centrul Dossier și RISE Moldova, Igor Ceaika, un om de afaceri și fiul fostului Procuror General din Rusia, Iurie Ceaika, a fost persoana de legătură între Igor Dodon și FSB-ul rus. Ceaika, împreună cu Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, intenționau să slăbească conducerea președintei Maia Sandu și să întoarcă Republica Moldova sub influența Kremlinului.

„Dodon primea bani de la Ceaika în zile când fostul președinte lansa acuzații la adresa Occidentului și lăuda Rusia. Dodon a fost cumpărat, și foarte ieftin”, precizează jurnaliștii de investigație, citați de deschide.md.

În cadrul FSB a fost creat Departamentul Informaţii Operative al Direcţiei 5, în cadrul căruia generalul rus Dmitri Miliutin este numărul doi . Acum cinci ani, de ziua sa de naștere, Miliutin vorbea deschis despre dorința de a reface URSS. De menționat că Miliutin este șeful „specialiștilor“ ruși implicați în campaniile electorale din Republica Moldova în favoarea PSRM.

Alți agenți FSB ce fac parte din Direcția 5 sunt:

Valerii Soloha – șeful Secției nr. 11 din cadrul Departamentului Informaţii Operative;

Vladimir Șirobokov – „expert” în tehnologiile politice din Rusia, autorul unui document în care este prezentată, succint, strategia de activitate a staffului electoral al socialiștilor pentru anul 2019;

Ivan Koroli – reprezentant FSB, responsabil de regiunea transnistreană.

Jurnaliștii vorbesc și despre Iuri Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin, ”consultanții politici” ai lui Igor Dodon și ai PSRM în campaniile electorale pentru prezidențialele din 2020 și parlamentarele din 2021.

„Gudilin și Grak au presat membri de frunte ai PSRM să accepte ajutorul și ghidarea lor, promițându-le că vor primi favoruri din partea administrației prezidențiale ruse”, precizează jurnaliștii.

Jurnaliștii de investigație vorbesc și despre analiza elaborată de reprezentanții FSB cu privire la situația din Republica Moldova. Serviciile speciale ruse propuneau anterior și trei scenarii de atac asupra Moldovei:

1. Crearea, prin sudul Ucrainei, a unui coridor terestru până în regiunea transnistreană, cu recunoașterea ulterioară a independenței (în prezent, Federația Rusă nu recunoaște oficial independența Transnistriei);

2. Cucerirea întregii Moldove;

3. Ieșirea la așa-numita frontieră dintre Moldova și regiunea transnistreană, fără a-i recunoaște independența.

În opinia autorilor, primul și al treilea scenariu implică riscul de a pierde controlul asupra celeilalte părți a Moldovei, iar în cazul cuceririi totale, să se confrunte cu „urletul colectiv al Occidentului”, precum și cu activitățile subversive ale populației. Analiștii sugerau că, în locul acțiunilor de forță, e nevoie de un joc pe termen lung, pentru a menține și spori influența Kremlinului asupra Moldovei. Ei au propus să fie elaborat un nou „contract public” pentru populația Moldovei pe care să-l implementeze în baza unui referendum. În acest scop, în Republica Moldova ar urma să fie create noi forțe politice care ar face lobby pentru intrarea țării în componența Rusiei sau alte strategii necesare, dar deja din numele poporului. Proiectul mai presupune posibilitatea creării unui guvern în exil, precum și a batalioanelor de voluntari din Moldova, pentru războiul cu Ucraina.

„Republica Moldova, în pofida alegerii unui președinte proeuropean, rămâne în continuare sub riscul unei influențări agresive din partea Rusiei, și nu cunoaștem cât de amplă este această influențare”, menționează jurnaliștii.

Fostul președinte Igor Dodon, judecat în dosarul numit generic „kuliok”, a fost eliberat din arestul la domiciliu, dar are interdicția de a părăsi țara în decurs de 60 de zile. Hotărârea a fost pronunțată de magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ), pe 16 noiembrie.

Judecătorii de la CSJ au respins demersul procurorului anticorupție, Petru Iarmaliuc, care a solicitat prelungirea măsurii de arest la domiciliu.

„Este prima noastră victorie, dar lupta continuă”, le-a spus Dodon susținătorilor săi, care l-au întâmpinat în fața sediului CSJ, după ședință.

Fostul președinte se afla în arest la domiciliu din 26 mai, în dosarul „kuliok”, inițiat în temeiul imaginilor video în care i s-ar oferi o pungă neagră din partea ex-liderului PDM Vladimir Plahotniuc. Acesta e acuzat de corupere pasivă și de acceptarea finanțării Partidului Socialiștilor de către „o organizație criminală”.

Pe 6 octombrie, Procuratura Anticorupție a expediat în judecată dosarul numit generic „kuliok”, în care ex-președintele Igor Dodon este acuzat de corupere pasivă și de acceptarea finanțării Partidului Socialiștilor de către „o organizație criminală”.

Dodon este învinuit că, în iunie 2019, ar fi pretins și primit între 600.000 și un milion de dolari de la oligarhul democrat Vladimir Plahotniuc și omul lui de încredere, Serghei Iaralov.

Banii ar fi fost destinați pentru cheltuielile curente ale Partidului Socialiștilor, inclusiv pentru salariile angajaților partidului. În schimb, Dodon ar fi urmat să negocieze cu factori de decizie din Rusia condiții favorabile Partidului Democrat și personal lui Plahotniuc privind crearea unei coaliții de guvernare între democrați și socialiști.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Comentarii